Regele Mihai I se năștea pe 25 octombrie 1921 în ”Foișor”, o cabană de vânătoare înălțată pe domeniul de la Sinaia, un con de brad mai sus de Peleș și Pelișor, ridicată pe vremea lui Carol I și a Elisabetei. Clădire impresionantă, cu 42 de încăperi, avea să ardă în totalitate, urmând a renaște în vremea lui Carol al II-lea. Ceaușescu l-a prelungit cu 2/3 din lungime înspre munte, castelul rămânând, și astăzi, în administrarea Statului
Regele Mihai I vine pe lume pe 25 octombrie 1921, la ceea ce localnicii numeau ”Foișor”, o cabană cocoțată mai sus de Peleș și Pelișor, pe domeniul de la Sinaia. Nașterea e prematură, foarte dificilă, viața copilului, dar și a mamei, Regina Elena, fiind în pericol. Sunt asistați de medicul Familiei Regale a Greciei, trimis special de regina Sofia, prof. dr. Louros, de Manicatide-Veners, dar și de doctorul Romalo, medicul personal al regelui României. Starea nou-născutului este descrisă drept ”satisfăcătoare”, dar Elena primește sfatul ”de a nu mai purta o altă sarcină”. Însă nu despre nașterea propriu-zisă vrem a face scriere, ci despre locul în sine.
După cum se știe, Peleșul și Pelișorul sunt ridicate până în 1883, la Sinaia, din banii cuplului regal Carol I și Elisabeta. Pentru că regina dorește a se muta grabnic în zonă, ”Foișorul”, de fapt o cabană-vilă, este terminat mult mai repede, iar Elisabeta locuiește aici o bună bucată de vreme. De fapt, pentru a respecta adevărul istoric, Carol I avea să fie singurul rege ce locuia, efectiv, aici. Până la inaugurarea Pelișorului, și Ferdinand, și Maria aveau să viețuiască la ”Foișor”, dar vorbim despre ceva de moment. Construcția era ridicată mai sus de faimoasele sale surate, chiar în pădure. După decesul celei ce-și semna operele cu pseudonimul ”Carmen Sylva”, în 1916, locul e părăsit, la propriu.
Accesul spre Castelul ”Foișor” continuă să fie interzis și astăzi
Pe 21 octombrie 1921 Mihai I vine pe lume aici. În iunie 1930, Carol al II-lea, tatăl său, revine în România, fiind uns rege, peste câteva zile. Se mută la ”Foișor”, un loc pe care îl iubește. Numai că peste nici doi ani, în primăvara lui 1932, cabana ia foc, fiind mistuită aproape în totalitate. Este momentul în care, începe, practic, povestea castelului.
Carol al II-lea vrea ca reconstrucția să fie grandioasă. Se pleacă de la zero. Apar 42 de încăperi spațioase, o fântână în față, chiar și o mini-sală de spectacole. Mihai I e atașat de loc, unde petrece multe ierni. Aici se află în decembrie 1947, când Petru Groza îl cheamă, alături de regina Elena, la București, pentru a discuta ”o chestiune de familie”, abdicarea.
Poziționarea celor trei castele, Peleș, Pelișor și Foișor pe Domeniul Regal de la Sinaia
După venirea comuniștilor, castelul ”Foișor” intră în administrarea Statului Român. Ceaușescu vine de câteva ori pe aici. Ordonă mărirea clădirii, cu aproape 2/3 din lungime, construcție ce pleacă la drum în 1966. Dictatorul vrea ca ”Foișorul” să rivalizeze cu Peleșul ori Pelișorul, așa că-l lungește spre munte. În 1975, accesul este total interzis aici și, până în 1990, e păzit de personalul administrativ și militar. Interesant este faptul că deși cele două castele cunoscute aveau să fie redate Casei Regale, ”Foișorul” continua să rămână proprietatea Statului Român, devenind singurul loc ce nu se poate vizita de pe Domeniul Regal de la Sinaia.
