Parazitul Henneguya salminicola, trăieşte adânc în ţesutul muscular al unor specii de salmonide, precum somonul. Organismul nu are un genom mitocondrial și trăiește fără a avea un aparat respirator.
Henneguya își petrece întregul ciclu vital în ţesutul muscular al peştilor şi al unor viermi subacvatici, condiţii în care nu are oportunitatea de a transforma oxigenul în energie.
Toate celelalte organisme multicelulare de pe Pământ dispun de unele gene cu funcţii pentru aparatul respirator.
Cercetătorii au găsit prima proteină extraterestră, găsită într-un meteorit care a căzut pe Pământ
În revista Proceedings of the National Academy of Sciences, luni, a fost publicat un studiu din care reiese că genomul lui H. salminicola nu există nicio astfel de genă.
Spre deosebire de alte animale cunoscute, H. salminicola nu dispune deloc de genom mitocondrial, micuţul, dar extrem de importantul segment de ADN adăpostit în mitocondrii şi care include genele responsabile pentru respiraţie, a dezvăluit o analiză microscopică şi genomică a acestei creaturi parazite.
La fel ca multe alte organisme parazite din clasa Myxozoa - un grup de animale acvatice simple, microscopice, înrudite de departe cu meduzele - H. salminicola ar putea să aibă un trecut evolutiv în care să fi semănat mai mult cu meduzele, însă evoluţia a făcut-o să lase în urmă astfel de trăsături.
"Şi-au pierdut ţesuturile, celulele nervoase, musculatura, totul", susţine co-autorul acestui studiu, Dorothée Huchon, biolog la Universitatea din Tel Aviv. "Iar acum am aflat că şi-au pierdut şi abilitatea de a respira", a adăugat ea.
Imagini uluitoare! "OZN" apărut la suprafața unui râu înghețat: "Aici au aterizat extratereștrii!"
Infestarea cu acest parazit apare sub forma unor chisturi rotunde, de culoare alb-lăptos, în ţesutul muscular al peştilor. Doar sporii acestui organism parazit au o complexitate genetică mai mare. Sub microscop, aceşti spori seamănă cu nişte spermatozoizi de culoare albăstruie, cu două cozi şi o pereche de "ochi" mari şi ovali, ca de extraterestru.
Aceşti "ochi" sunt de fapt celule înţepătoare, conform lui Huchon, care însă nu conţin venin ci ajută organismul parazit să se fixeze pe gazdă.
"Când spunem animale ne gândim la organisme multicelulare, cu numeroase gene, care evoluează şi devin din ce în ce mai complexe. În acest caz este vorba de un organism care a mers pe contrasensul drumului evolutiv normal. Aceste organisme au evoluat pentru a deveni aproape (organisme) unicelulare", a mai susţinut ea.
Una are 40 de ani, cealaltă, 21. Sunt cele mai bune prietene, dar oamenii rămân fără cuvinte când află, de fapt, ce le l... Redescoperă bucuria de a citi operele marilor autori români! Colecţia „Jurnalul cărţilor esenţiale”, de mâine, exclusiv ...
