A vărsa lacrimi de crocodil/A plânge cu lacrimi de crocodil este o expresie folosită în aproape toate limbile, referindu-se la o durere făţarnică, cu scopul ipocrit de a păcăli, de a stârni compasiunea cuiva, înşelându-l.
Originea acestei expresii se regăsește în unele legende din zona Nilului. Crocodilii recurgeau la un vicleşug, pentru a găsi mai uşor hrană. Aceştia se aşezau pe malul fluviului, imitând plânsul omului, prefăcându-se că suferă. În momentul în care cineva, înduioşat de gemete, se apropia, era devorat.
Pe internet, pentru a se explica ştiinţific “lacrimile de crocodil” se preia, în diverse contexte, această informaţie: “Glandele lacrimale ale crocodililor sunt controlate de acelaşi circuit neuromotor care reglează şi glandele salivare şi pe cele gastrice”, de aceea, când mănâncă, deoarece sunt activate glandele salivare, la fel se întâmplă şi cu cele lacrimale, ceea ce justifică “lacrimile” în momentul în care îşi devorează prada.
Explicatia este contestată de oamenii de ştiinţă, care susţin că numai la aligatorii din America (deci departe de Nil şi Egipt) maxilarele sunt alcătuite în aşa fel încât să exercite o presiune asupra glandelor lacrimale.
