Sărbătoare mare! Creştinii sărbătoresc FLORIILE. Ce nu este bine să faci în această zi

• MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, sărbătoare cunoscută popular sub numele de Florii este una din cele mai importante din România. De acest eveniment religios care a avut loc în urmă cu mai bine de 2.000 de ani sunt legate o serie de tradiţii şi obiceiuri, iar în Duminica Floriilor anumite lucruri sunt interzise.

Peste 1,4 milioane de români îşi serbează onomastica de Florii, cei mai mulţi purtând numele Florin (334.634), Viorel (146.328) şi Viorica (146.268), dar existând şi câteva sute de persoane cu nume ca Mărgărit (699), Micşunica (626), Panseluţa (444) sau Crizantema (303).

Din cei 1.487.510 de români aniversaţi de Florii, 634.467 sunt bărbaţi, iar 853.043 sunt femei, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Statisticile existente, la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, arată că majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 334.634 de persoane, poartă numele de Florin, alţi 146.328 se numesc Viorel, iar 54.749 - Florian.

CE NU ESTE BINE SĂ FACI ÎN ZIUA DE FLORII:

Se spune că persoanele care îşi uita morţii în ziua de Florii, adică nu le îngrijesc mormintele şi nu aprind o lumânare lângă o ramură de salcie nu vor avea parte de sprijin la bătrâneţe.

În Muntenia se spune că nu e bine să te speli pe cap în această zi. Este duminică în care înfloresc pomii, iar cei ce îşi spală părul vor deveni cărunţi.

Nu e bine că fetele nemăritate să ţină zestrea înăuntru. În această zi sunt scoase afară toate obiectele care au o însemnătate spirituală importantă pentru domnişoare. Hainele şi veselă, cele mai valoroase lucruri sunt scoase dimineaţa afară după cântatul cocoşului.

Gospodăria nu se stropeşte cu parfum sau cu alte obiecte moderne, ci cu apă sfinţită luată de Boboteaza. Se spune că stropirea camerelor şi a pereţilor acestora cu agheasmă va instaura armonia în familie, iar membrii acesteia vor fi sănătoşi tot anul.

Din această zi nu se mai folosesc urzicile pentru mâncare pentru că se spune că nu mai sunt comestibile.

Oamenii zgârciţi, cei care nu vor să împărtăşească bucuria sărbătorii şi nu dau de pomană celor necăjiţi se vor umple de bube şi pistrui.

În această zi nu se spală şi nu se calcă haine. De asemenea, nu se coc prăjituri în cuptor. Mâncarea trebuie pregătită cu o zi înainte mai ales dacă necesită mult timp.

Ramurile de salcie sfinţite în biserică nu se aruncă. Conform tradiţiei, cei care sfinţesc salcia şi o aruncă apoi la gunoi îşi anulează fericirea. De asemenea, acest gest este considerat o blasfemie la adresa lui Dumnezeu. Ramurile de salcie se pun la icoane sau în colţurile casei. Acestea au rolul de a înlătura energia negativă din mediul înconjurător şi de a proteja casa şi familia.

Tot în această zi se spune că nu este bine ca oamenii să se certe. Sfada din această zi aduce neînţelegere, mai ales dacă porneşte la masă, imediat după ce credincioşii au ajuns de la biserică. În această zi se pot consuma vin şi peste, căci se da dezlegare la aceste alimente.