Desi explicatiile teleologice (potrivit carora orice are un scop) sunt omniprezente in religiile lumii, un exemplu fiind ideile referitoare la originea Pamantului, acestea sunt de obicei discreditate de catre stiinta.
Atunci cand oamenii de stiinta au timp sa analizeze motivele pentru care obiectele naturale si evenimentele naturale exista, acestia resping in mod explicit ipotezele teleologice, preferand explicatiile cauzale.
Cu toate acestea, studiul efectuat de Deborah Kelemen si de echipa sa a aratat ca in momentele cand oamenii de stiinta trebuie sa gandeasca sub presiune, avand la dispozitie o perioada limitata de timp, iese la iveala tendinta umana de a atribui naturii un scop.
Rezultatele acestei cercetari reprezinta cea mai convingatoare dovada in favoarea ipotezei ce sustine ca mintea umana prezinta o preferinta inradacinata spre explicatiile teleologice, preferinta care se manifesta inca din cele mai timpurii stagii ale dezvoltarii umane.
Pentru a testa aceasta ipoteza, cercetatorii au cerut mai multor oameni de stiinta de la cele mai prestigioase universitati americane sa judece un set de afirmatii, precum „copacii produc oxigen pentru ca animalele sa poata respira” sau „Pamantul are un strat de ozon pentru a se proteja de razele ultraviolete”. Un grup de cercetatori era nevoit sa judece aceste afirmatii intr-un timp rapid, pe cand specialistii din grupul de control aveau timp nelimitat la dispozitie.
Cercetatorii au descoperit ca oamenii de stiinta care erau nevoiti sa raspunda sub presiunea timpului prezentau un grad mult mai mare de acceptare a afirmatiilor nonstiintifice, ce explicau fenomenele naturale in functie de scop, decat colegii lor care aveau timp nelimitat la dispozitie si care respingeau explicatiile telelologice.
Un alt studiu efectuat ulterior de echipa lui Kelemen a aratat ca, in ciuda faptului ca beneficiasera de ani de educatie stiintifica, chimistii, geologii si fizicienii erau la fel de predispusi la acceptarea afirmatiilor nonstiintifice ca profesorii de engleza si de istorie, ale caror cunostinte stiintifice erau mult mai reduse.
„Rezultatele acestor studii sunt cu adevarat surprinzatoare”, a comentat Kelemen. „Chiar daca educatia stiintifica avansata reduce nivelul de acceptare a afirmatiilor nonstiintifice, teleologice, ea nu poate elimina aceasta tendinta umana, inradacinata inca din primii ani, de a cauta un scop in natura. Se pare ca mintile umane sunt in mod natural mai inclinate spre religie decat spre stiinta”, a concluzionat cercetatoarea.
„Acest studiu interesant arata cum, in ciuda educatiei stiintifice, oamenii tind sa doreasca sa dea un inteles si un scop actiunilor lor si ale celorlalte persoane. Cel mai probabil, acest lucru se datoreaza dorintei noastre de a avea un control asupra vietii noastre si dorintei ca viata sa aiba un scop. De aceea tindem spre o religie sau alta, pentru o explicatie asupra vietii si mortii, chiar daca aceasta explicatie nu are nicio baza stiintifica sau logica”, a explicat psihologul Dr. Hugh Koch.
Studiul este publicat in editia din luna octombrie a publicatiei stiintifice Journal of Experimental Psychology.
Sursa: Antena 3
Foto: guardian.co.uk
O catelusa chihuahua de 1,3 kilograme, declarata pericol public in SUA... Bobocii de liceu sunt asi cand vine vorba de distractie...
