Urmărește A1 pe DiscoverSituata in constelatia Leului, steaua, mai mica decat Soarele nostru, este formata aproape in totalitate din hidrogen si heliu, cu o cantitate extrem de mica de elemente chimice mai grele pe care astronomii le numesc "metale".
"O teorie larg admisa prevede ca stelele precum aceasta, cu o masa redusa si cantitati extrem de mici de metale, nu ar trebui sa existe", a explicat Elisabetta Caffau, de la Universitatea din Heidelberg, Germania, si Observatorul din Paris, principalul autor al studiului.
"A fost o surpriza sa descoperim, pentru prima data, o stea situata in aceasta zona interzisa", a adaugat aceasta, evocand necesitatea de a "revizui anumite modele de formare a stelelor".
Potrivit specialistilor, numai elementele chimice cele mai usoare - hidrogen si heliu - au aparut la putin timp dupa Big Bang, la fel ca si urme de litiu, scrie AFP, citata de Mediafax. Celelalte elemente - inclusiv oxigenul, carbonul si fierul - s-au format mai tarziu in inimile stelelor si au fost diseminate apoi in timpul exploziilor acestora, fiecare generatie de stele imbogatindu-se astfel cu elemente create de precedenta. Proportia metalelor intr-o stea indica, astfel, varsta acesteia.
Steaua care contrazice aceasta teorie ar putea avea peste 13 miliarde de ani. Ea este "foarte primitiva". "Poate fi vorba de una dintre cele mai vechi stele descoperite vreodata", potrivit lui Lorenzo Monaco, de la Observatorul austral european din Chile, unde au fost realizate observatiile astronomice, gratie VLT (Very Large Telescope).
Descoperita in haloul care inconjoara galaxia noastra, aceasta mica stea, ce are o masa cu 20% mai mica decat cea a Soarelui nostru si contine de 20.000 de ori mai putine "metale", nu ar fi trebuit sa poata sa se formeze in absenta carbonului si oxigenului, care au functia de a raci norul gazos initial, ce se incalzeste pe masura ce se comprima.
"Cu cat gazul este mai cald, cu atat presiunea creste", fapt care poate impiedica distrugerea norului, a explicat Piercarlo Bonifacio, de la Observatorul din Paris. Pentru a-si continua compresia, "este necesar un mecanism prin care gazul sa se raceasca", precum cel furnizat de oxigenul si carbonul capabile sa evacueze caldura sub forma razelor.
O alta surpriza a fost faptul ca aceasta stea primitiva contine, in perioada formarii ei, un nivel de litiu de 50 de ori mai scazut decat cel existent in univers. Potrivit astronomilor, pentru ca acesta sa dispara, materiile din care este formata steaua ar fi trebuit sa se incalzeasca pana la 2 milioane de grade.
Foto: sciencedaily.com
