Şapte membri CSM cer sesizarea CCR cu privire la conflictul juridic dintre Dăncilă, pe de-o parte, şi Autoritatea judecătoreasca prin ICCJ, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte

Urmărește A1 pe Discover

Şapte membri CSM cer, printr-o scrisioare, apararea independenţei autorităţii judecătoreşti şi sesizarea CCR cu privire la conflictul juridic dintre premierul Viorica Dăncilă,, pe de-o parte, şi Autoritatea judecătoreasca prin ICCJ, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, după apairţia unei înregistrări de la întâlnirea premierului cu parlamentarii PSD, în care făcea referire la justiţie, dosare şi la Secţia specială privind infracţiunile din justiţie.

A prezentat o înregistrare audio în care premierul Viorica Dăncilă le vorbeşte parlamentarilor PSD despre miza moţiunii de cenzură. "Miza nu este neapărat un post de prim-ministru. Mizele sunt mult mai mari. Mizele sunt legate de dosare, de secţia specială, de numirea procurorilor. Sper că nu vreţi să ne întoarcem… şi mulţi din această sală ştiu la ce m-am referit. De fapt, asta este miza. Nu vă imaginaţi că au ca şi miză ocuparea unor posturi de miniştri pentru care nu au niciun program. Ce să pună în loc? Ce să facă?”, declaraă Dăncilă. În înregistrare apare şi ministrul Dezvoltării, Daniel Suciu, care afirmă: "Vreau ca toţi care nu au plecat şi nu au cedat şi nu s-au lăsat păcăliţi, vreau să simtă că votul lor contează. Vreau, ca în special, în special, atunci când discutăm, de exemplu, de proiectul de buget pe anul viitor, vreau ca ai mei colegi deputaţi pentru judeţele lor să aibă un cuvânt de spus”. ”Subsemnaţii, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, solicităm de urgenţă: 1. Apararea independenţei Autorităţii judecătoreşti şi 2. Sesizarea Curţii Constituţionale a României cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională între prim-ministrul României, doamna Dăncilă Viorica Vasilica, pe de-o parte, şi Autoritatea judecătoreasca prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte”, spun semnatarii scrisorii, în scrisoarea adresată plenului CSM şi preşedintelui Consiliului, Lia Savonea. Ei se referă explicit la declaraţia premierului legată de mizele moţiunii, respectiv cele legate de dosare, de secţia specială, de numirea procurorilor.

Cei şapte membri CSM, judecătorii Andrea Chiş, Bogdan Mateescu şi Mihai Bălan şi procurorii Tatiana Toader, Florin Deac, Mihai Cristian Ban şi Nicolae Andrei Solomon, afirmă că referirea la “Secţia Specială” (respectiv Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie) ca fiind miză a rămânerii la guvernare a partidului ”este extrem de alarmantă, mai ales în contextul retragerii unor căi de atac de către fostul conducător al acestei secţii în dosare vizând membri ai aceluiaşi partid”.

”Aceste afirmaţii pot fi înţelese în mod rezonabil în sensul că preocuparea politicului, respectiv a puterii executive reprezentate în cauză de către doamna prim- ministru Vasilica Viorica Dăncilă şi a legislativului din care face parte partidul condus de domnia sa, ar fi instrumentarea dosarelor judiciare şi modul de numire a magistraţilor de rang înalt, aspect care nu poate fi primit prin prisma principiilor separaţiei puterilor în stat şi a independenţei Autorităţii judecătoreşti, astfel încât o reacţie promptă a Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său fundamental de garant al independenţei justiţiei, se impune cu necesitate”, se arată în scrisoare.

Prezentăm integral argumentele semnatarilor documentului:

”1. În primul rând, prin afirmaţia că menţinerea la guvernare a unui partid politic şi rămânerea în fiinţă a Guvernului României au ca miză - chiar mai mare decât înalta demnitate de Prim ministru- dosarele (judiciare), secţia specială şi numirea procurorilor, doamna prim-ministru şi presedinte al Partidului Social Democrat ştirbeşte în mod grav independenţa autorităţii judecătoreşti, principiu care presupune cu necesitate ca gestionarea dosarelor judiciare, respectiv înfăptuirea justiţiei să se facă în mod liber, având ca unic temei legea, de către magistraţi independenţi şi făra a depinde în vreun fel de un anume guvern în funcţiune sau de un anume partid care să formeze majoritatea parlamentară care îl susţine.

Reamintim că principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituţia României, este o valoare democratică fundamentală, iar declaraţiile doamnei Viorica Dăncilă îi afectează substanţa într-un mod inacceptabil.

De asemenea, numirea procurorilor în general şi numirea procurorilor SIIJ în special ar trebui să se facă fără vreo condiţionare din partea unui partid, guvern sau prim-ministru.

Deşi toate organismele internaţionale care au fost chemate să se pronunţe asupra modificărilor legislative din domeniul justiţiei au statuat public necesitatea unor procese de numire la vârful parchetelor bazate pe proceduri transparente şi echitabile, care să promoveze meritocraţia, discursul doamnei Vasilica Viorica Dăncilă, în calitate de prim-ministru şi preşedinte al unui partid politic (Partidul Social Democrat), demonstrează o cu totul altă abordare, inclusiv prin crearea unei condiţionări între numirile în funcţiile de conducere la parchete şi factorul politic.

Discursul pare că vine în contradicţie şi cu tezele publice care au fost folosite pentru a justifica modificările aduse legilor justiţiei şi stârneşte îngrijorări extreme cu privire la intenţia de a subordona politic justiţia.

Referirea la “Secţia Specială” (respectiv Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie) ca fiind miză a rămânerii la guvernare a partidului doamnei prim-ministru este extrem de alarmantă, mai ales în contextul retragerii unor căi de atac de către fostul conducător al acestei secţii în dosare vizând membri ai aceluiaşi partid.

Aceste afirmaţii pot fi înţelese în mod rezonabil în sensul că preocuparea politicului, respectiv a puterii executive reprezentate în cauză de către doamna prim- ministru Vasilica Viorica Dăncilă şi a legislativului din care face parte partidul condus de domnia sa, ar fi instrumentarea dosarelor judiciare şi modul de numire a magistraţilor de rang înalt, aspect care nu poate fi primit prin prisma principiilor separaţiei puterilor în stat şi a independenţei Autorităţii judecătoreşti, astfel încât o reacţie promptă a Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său fundamental de garant al independenţei justiţiei, se impune cu necesitate.

Prin urmare, solicităm Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să îşi manifeste de îndată rolul său fundamental, apărând independenţa Autorităţii judecătoreşti faţă de aceste afirmaţii extrem de grave.

2. Acelaşi discurs al doamnei prim-ministru Dăncilă Viorica Vasilica demonstrează că Guvernul României pe care domnia sa îl conduce şi-a arogat competenţa constituţională a:

A. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte instanţe prin referirea la o relaţie de interdependenţă între rămânerea în fiinţă a guvernului condus de doamna premier Vasilica Viorica Dancilă şi dosarele instrumentate de instanţe în sensul înţelegerii modului de instrumentare a acestora ca miză mult mai mare şi decât demnitatea de prim-ministru.

Potrivit art. 126 alin. 1 din Constituţia României, justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe. Numai acestea au competenţa de a instrumenta dosarele judiciare, legea supremă neacordând nicio competenţă primului ministru prin care să poată influenţa cursul soluţionării dosarelor.

Instrumentarea acestora se realizează de judecători independenţi, având ca unic temei legea şi niciun guvern, niciun partid politic şi niciun prim-ministru nu poate interfera în vreun mod în înfăptuirea justiţiei.

B. Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Public

Reamintim că, potrivit art. 88 ind. 1 din Legea nr. 304/2004, republicată, doar CSM are îndrituirea de a numi procurorii la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Condiţionarea publică a numirii în aceste funcţii de rămânerea partidului doamnei premier la guvernare şi de respingerea unei moţiuni de cenzură demonstrează că puterea executivă şi-a arogat competenţa Consiliului Superior al Magistraturii dezvoltată infraconstituţional în legea pentru organizarea judecătorească.

Numirea acestor procurori la SIIJ nu ar trebui să fie condiţionată de niciun premier, partid sau guvern, de aceea expunerea doamnei Vasilica Viorica Dăncilă este de-a dreptul îngrijorătoare.

Curtea Constituţională a reţinut în rezolvarea unor conflicte că declaraţiile unor persoane deţinând funcţii importante în stat pot fi analizate în procedura prevăzută de art. 146 lit. d din Constituţia Românieii

Apreciem că prin astfel de declaraţii doamna premier a arogat Guvernului pe care îl conduce competenţe constituţionale aparţinând exclusiv autorităţii judecătoreşti.

Întrucât Plenul Consiliului nu are competenţa sesizării Curţii Constituţionale, această prerogativă având-o preşedintele CSM, vă solicităm de urgenţă, Doamnă Preşedinte, să o exercitaţi pentru restabilirea competenţelor fundamentale ale Autorităţii judecătoreşti”.

Sursa : news.ro