Urmărește A1 pe DiscoverJurnalul National a contorizat o serie din promisiunile si actiunile statului din 2009 pana acum si care ori au fost prea nastrusnice, ori ministrii s-au facut ca le uita cand au trebuit sa le implementeze.
1. Colectia de bonuri fiscale. Premierul Emil Boc declara in 23 iunie anul trecut, imediat dupa majorarea TVA de la 19% la 24%, ca oamenii simpli ar trebui sa ceara bonuri fiscale pentru toate cumparaturile lor, iar peste un anumit prag vor primi o parte din bani inapoi. "Vrem sa ii incurajam pe oameni sa ceara bon fiscal. Toti cei care vor avea bonuri fiscale adunate peste o suma vor primi o prima din acea suma pe care sa o foloseasca de la paine pana la produse scumpe", declara Emil Boc. "Vor avea parte de deduceri din suma care se aduna. E o practica pe care am vazut-o si in alte tari pentru a incuraja oamenii sa ceara bon fiscal si pentru a forta firmele sa dea", se lauda el. Zis si... nefacut. Pe langa faptul ca bugetul este intr-o acuta criza de bani, iar statul nu-si permite sa dea inapoi, masura nici nu este aplicabila intr-o tara ca Romania, care nu are o administratie eficienta.
2. Pomeni electorale pentru "consumatorul vulnerabil". Romania a dormit in papuci patru ani, de la aderarea la Uniunea Europeana (UE) in 2007, cand avea obligatia de a stabili criteriile pentru "consumatorul vulnerabil" care ar trebui sa beneficieze in continuare de subventii. Autoritatile s-au complacut in situatie, deoarece asta a ajutat la donarea de "pomeni electorale" prin mentinerea artificiala la preturi joase a curentului electric si neliberalizarea pretului la gazele naturale.
Numai ca anul trecut statul a anuntat eliminarea subventiilor la caldura si acordarea de ajutoare doar persoanelor care au venituri sub un anumit nivel. Premierul Emil Boc spunea ca acesta ar putea fi 850 de lei pe membru de familie. Acum a convenit cu FMI si UE liberalizarea preturilor si eliminarea subventiilor si, ca atare, definirea consumatorului vulnerabil este de maxima stringenta.
3. Reorganizarea energetica, perpetua. Inca de la inceputul anilor 2000, cand s-a spart CONEL, sectorul energetic romanesc se reorganizeaza continuu. Intai s-a spart gigantica structura anterioara pentru a vedea unde sunt gaurile financiare, insa din 2007, dupa elaborarea Strategiei Energetice, s-a venit cu ideea recomasarii lor.
Mai intai fostul premier Calin Popescu Tariceanu a gandit o singura structura imensa cu activele cele mai bune, sub palaria Electrica. Ulterior, ministrul Adriean Videanu a gandit doi behemoti care sa cuprinda totul, inclusiv mineritul. Dupa doi ani de elaborari de "strategii" si "viziuni", ideea formarii Electra si Hidroenergetica a cazut in instanta, ca urmare a actiunilor efectuate de sindicalisti si Fondul Proprietatea. Romania s-a ales de doua ori cu buza umflata: nici nu a privatizat complexurile energetice din Oltenia si filialele de distributie atunci cand avea sansa sa ia bani frumosi pe ele inainte de criza si nici modernizari nu s-au facut, pentru ca statul nu are capacitatea.
4. Marii investitori pleaca din energie. Cel mai mare proiect al Romaniei, constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, a carui realizare urma sa coste 4 miliarde de euro, a fost parasit rand pe rand de investitori. Mai intai CEZ, apoi si RWE, GdF SUEZ si Iberdrola. Acestia au citat incertitudinile legate de criza si legislatia neclara in domeniul energetic. Statul s-a tot sucit timp de trei ani, cand ba a vrut sa participe doar cu activele de pe platforma de la Cernavoda si sa detina 20% din actiuni la compania mixta, ba s-a vrut actionar majoritar.
Ba mai mult, statul a cheltuit banii din privatizari si care se aflau in Fondul de Dezvoltare, in campania electorala din 2008. Acolo se gaseau 4 miliarde de euro, din care 2 miliarde trebuia sa investeasca Nuclearelectrica. Acum, alti investitori au aparut la orizont, din China, Coreea de Sud, Japonia si SUA, dar statul trebuie sa o ia de la zero cu negocierile, iar intrarea in functiune a reactoarelor va fi si mai mult intarziata.
Tot in acest capitol intra si abandonarea altor mari proiecte din energie: CEZ s-a retras din proiectul termocentralei de la Galati, cea de la Braila, unde lucrarile trebuiau realizate impreuna cu E.ON si Enel, a fost trasa pe linie moarta, iar termocentralele Borzesti si Doicesti ar putea fi inchise. La Borzesti, GdF SUEZ voia sa realizeze un grup de 400 MW; a fost semnat un memorandum in 2008, dar totul a inghetat la acel stadiu.
Ultima sansa pentru Doicesti este o colaborare cu chinezii de la China Huadian, care vor sa faca la Doicesti doua grupuri a cate 250 MW intr-un parteneriat public-privat cu statul.
5. La bursa in ritm de melc. Desi toata suflarea politica si economica a tarii nu mai conteneste in a lauda politica economica a Poloniei, singura tara UE care nu a intrat in criza, Romania doar se face ca urmeaza modelul polonez. Aceasta tara a obtinut din listari la bursa si privatizari partiale prin piata de capital circa 11 miliarde de euro in ultimii trei ani si nu s-a temut sa vanda bucati din companiile sale energetice fanion sau din cele miniere.
In Romania s-a promis listarea Romtelecom, BCR, a Postei, a Electrica sau a complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Craiova, plus alte 8 companii din domeniul Transporturilor, precum aeroporturile Otopeni si Baneasa. Dar totul a ramas la nivel declarativ si tot ce s-a facut a fost listarea Fondului Proprietatea, si aceea facuta de noul administrator privat, Franklin Templeton.
De doi ani insa, autoritatile tot anunta vanzarea pe BVB a cate 15% din Transelectrica, Transgaz, Romgaz si 9,84% din Petrom. Din toate acestea, doar vanzarea pachetului la Petrom pentru circa 500 milioane de euro are sanse reale de a se intampla in acest an. Din listarile Hidroelectrica si Nuclearelectrica s-ar putea obtine 2,2 miliarde de euro, respectiv 1,3 miliarde de euro pentru investitii. Dar autoritatile le-au blocat pana acum pe motiv de restructurare a sectorului energetic. Statul trebuie sa inteleaga ca fara listari si o bursa puternica se condamna singur la subfinantare.
6. Fondul suveran de investitii al Romaniei. Pe modelul Chinei, Rusiei sau statelor arabe, Executivul propunea in 2009 realizarea unui fond suveran de investitii, care sa pompeze bani in infrastructura romaneasca. Ideea a fost propusa intai de Mircea Ursache, presedintele de atunci al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). El voia sa introduca toate societatile unde AVAS mai era actionar si apoi sa listeze fondul cu pricina pe BVB.
Ideea a fost preluata din mers de Ministerul Economiei, care s-a gandit sa alimenteze fondul in cauza cu pachete de actiuni de la principalele companii ale statului, cele din sectorul energetic. In final, un proiect legislativ ajuns in presa stipula faptul ca acest fond s-ar fi alimentat si cu bani de la CEC Bank, si din rezerva valutara a BNR... Ideea a fost abandonata de ridicolul situatiei.
7. Salariu mediu de 905 euro si pensie de 405 euro. Theodor Stolojan si Adriean Videanu promiteau in toamna lui 2008 ca in mandatul PDL salariul va ajunge la 905 euro, in vreme ce pensia ar ajunge in 2012 la 405 euro. De mentionat ca in aceeasi perioada americanii si europenii salvau banci pe capete si pompau trilioane de dolari pentru a opri criza. "Cifrele par indraznete, dar asemenea performante pot fi obtinute daca castigam batalia pentru productivitate si competivitate", declara la 16 octombrie 2008 Stolojan.
Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), castigul salarial mediu net era in aprilie 2011 1.498 lei, cu 5 lei mai mare fata de luna precedenta. In aceeasi categorie intra si estimarea data de BNR pentru o crestere economica de 2,5% in 2009. La final, am avut o scadere economica de 7,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Putem felicita astfel autoritatile ca au gresit estimarea cu aproape 10% din PIB, adica 10 miliarde de euro.
8. Compania Farmaceutica Romana. Gandita de fostul ministru al Sanatatii Ion Bazac, aceasta urma sa incorporeze Antibiotice Iasi, alaturi de care urmau sa fie incluse Sanevit Arad, Unifarm si departamentele de vaccinuri din cadrul Institutului Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi.
Sursa: Jurnalul National
