22 de ani de la cel mai grav accident aviatic din România. Baloteștiul a rămas în istoria neagră, cu 60 de vieți pierdute: ”Zburau mâini și picioare!”

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

În urmă cu 22 de ani, în 31 martie 1995, a avut loc cel mai mare accident aviatic din România. O aeronavă cu destinaţia Bruxelles, la bordul căreia se aflau 60 de persoane, s-a prăbuşit în apropierea localităţii Baloteşti. Raportul final privind cauzele tragediei a fost dat publicităţii abia în 2014.

Tragedia a marcat istoria recentă a țării noastre și a înscris România pe harta celor mai grave accidente aviatice petrecute în lume în ultimele decenii. Astăzi, la peste două decenii de atunci, Baloteștiul nu mai este dar comuna din Ilfov care reunește satele Balotești, Dumbrăveni și Săftica, ci locul în care a avut una dintre cele mai mari catastrofe din România contemporană.

Ora 9.11, 31 martie 1995
O aeronavă Airbus A310-324 aparţinând Tarom şi care avea destinaţia Bruxelles s-a prăbuşit la 31 martie 1995, la ora 9.11, în apropierea Aeroportului Internaţional Bucureşti Otopeni, după aproximativ două minute de la decolare. În urma accidentului şi-au pierdut viaţa 60 de persoane - 11 membri ai echipajului şi 49 de pasageri, între care trei cetăţeni americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români şi 32 de cetăţeni belgieni, printre aceştia fiind un copil de şase ani şi un altul de patru luni.

Baloteștiul, după catastrofă

Ioan Florian Dănuț, fost primar Balotești: "S-a auzit o bubuitură foarte puternică. Tot câmpul împrăştiat cu bucăţi. Fum. O gaură mare unde a căzut. Se vedeau bucăţi din mâini, picioare ale celor care se aflau în avion. Păcat!"

Ministerul Transporturilor susţinea că accidentul aviatic de la Baloteşti (Ilfov) a fost provocat de "indisponibilitatea fizică a comandantului, suprapusă pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tracţiune (ATS - care stabileşte tracţiunea necesară pentru fazele de zbor prin deplasarea mecanică a manetelor de comandă a motoarelor pe o poziţie corespunzătoare), într-o fază a zborului în care timpul rămas copilotului pentru rezolvarea celor două evenimente nu a fost fizic suficient".

Sursa citată preciza că, în momentul în care aeronava a atins altitudinea de aproximativ 600 de metri (2.000 de picioare) şi avea o viteză de aproape 190 de noduri, a început să vireze spre stânga (către Baloteşti), potrivit comenzilor controlorilor traficului aerian. După respectarea tuturor comenzilor normale, sistemul automat de tracţiune (ATS) a trecut de la tracţiunea necesară pentru decolare la tracţiune inferioară pentru faza de zbor "urcare".

Baloteștiul: în urmă, un morman de fiare, și 60 de victime

Din acel moment, tracţiunea motorului stâng a început să scadă încet. Timp de 42 de secunde, aeronava Airbus a continuat virajul stânga, la început menţinându-şi viteza de 190 de noduri şi având un unghi mediu de înclinare de 25 de grade. Pentru că motorul stâng mergea normal, iar cel din dreapta era la relanti şi ţinând cont că viteza a început să crească, aeronava s-a răsucit spre stânga, ajungând la un unghi de picaj de 80 de grade. Avionul a căzut aproape vertical, la 200 de metri de Gara Baloteşti.

Anul 2000: primele clarificări

Reprezentanţi ai comisiei de anchetă susţineau că maneta de comandă a motorului dreapta ar fi trebuit supravegheată de către copilot, adică ţinută cu mâna până se fixa, întrucât aceasta ar fi avut o mică defecţiune (până nu se stabilea la poziţia comandată, maneta revenea la relanti).

A doua problemă a fost vremea nefavorabilă: la 31 martie 1995 ningea puternic şi era ceaţă. Astfel, dacă ar fi fost vizibilitate, după executarea comenzilor pentru fixarea manetelor de control ale celor două motoare, s-ar fi observat întoarcerea nefirească a avionului faţă de pământ, iar în cele 12 de secunde rămase aeronava ar fi putut fi redresată.

Baloteștiul, luat pas la pas de anchetatori

La aproape cinci ani de la tragedie, în 18 decembrie 2000, Ministerul Transporturilor informa că investigaţiile tehnice făcute în cazul prăbuşirii avionului au evidenţiat drept cauze ale accidentului tracţiunea asimetrică a motoarelor, posibila incapacitate (medicală) a pilotului comandant survenită în timpul zborului şi comenzile insuficiente efectuate de către copilot în condiţiile apariţiei primilor doi factori.

În acest caz, imediat după tragedie a fost deschis un dosar şi de către procurorii Parchetului Tribunalului Capitalei. În 1997, Parchetul ierarhic superior, respectiv Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, a solicitat o parte din dosar, referitoare la înregistratorul de bord, iar Parchetul Capitalei a comunicat faptul că poate transmite doar o parte din documente.

În mai 2008, Ministerul Public informa că dosarul privind accidentul aviatic de la Baloteşti nu se găseşte în evidenţele Parchetului Curţii de Apel Bucureşti din 1997, când a fost declinat de la Parchetul Tribunalului Capitalei.

Baloteștiul, după catastrofă

Procurorul general al României de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, cerând să verifice dacă au existat deficienţe în circuitul documentelor privind accidentul aviatic. În urma sesizării, Comisia de disciplină pentru procurori a CSM a făcut verificări, constatând lipsa unor acte de urmărire penală. În aceste condiţii, în iulie 2008 Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca anchetatorii să reconstituie documentele care lipsesc din dosarul privind accidentul aviatic de la Baloteşti.

În 31 martie 2014, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile a publicat raportul final privind accidentul aviatic, cu menţiunea că acesta nu stabileşte vinovaţi, ci doar cauzele tragediei.

CITEȘTE ȘI: TRAGEDII de NEIMAGINAT: Cele mai grave accidente AVIATICE din istorie

Care au fost cauzele

Concluziile raportului final, dat publicităţii abia la 19 ani de la cel mai grav accident aviatic care a avut loc în România, arată că factorii care au condus la producerea acestuia au fost: tracţiunea asimetrică, posibila incapacitate a pilotului comandant şi faptul că nu au fost luate de către copilot ”suficiente măsuri corective de a acoperi consecinţele primilor factori”, scrie Mediafax.