În 2019, sărbătoarea de Rusalii catolice este celebrată pe 9 și 10 iunie, cu o săptămână înainte de Rusalii ortodoxe. Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh este considerată și ziua întemeierii bisericii.
De Rusalii catolice când mulți dintre credincioși catolici aleg să meargă în pelerinaj la Șumuleu Ciuc, locul pe care și Papa Francisc l-a vizitat.
Rusaliile – Pogorârea Duhului Sfânt – se prăznuiesc întotdeauna duminică, la cincizeci de zile după Învierea Domnului, când Duhul Sfânt s-a coborât la apostoli, fiind cunoscută și ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creștinism 3.000 de oameni.
Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine. Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.
De unde vine denumirea de Rusalii
Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. n popor, această sâmbătă este numită "Moşii de Vară", "Moşii de Rusalii" sau "Moşii cei Mari".
În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele (diavoli) şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi.
De Rusalii se mai leagă multe tradiții și obiceiuri, care diferă de la o regiune la altă. În unele zone, oamenii își impdobesc casele și gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alungă răul și bolile.
Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfințesc la biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane.
Ramurile de tei, flori de soc sau mure sfințite de Rusalii se folosesc că leacuri tot restul anului. În tradiția populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare. Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează “Jocul Calusarilor”. Se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii este jocul călușarilor.
Pelerinaj la Șumuleu Ciuc, de Rusalii catolice 2019
Şumuleu Ciuc este cel mai important şi cunoscut loc de pelerinaj din Transilvania. Potrivit documentelor istorice, franciscanii stabiliți în acest loc au înălţat, între anii 1442–1448, o biserică gotică, cu hramul Vizita Sfintei Fecioare Maria. Sfințit în 1448, lăcaşul de cult şi-a păstrat structura originară până în 1902 când a fost demolată. Materialele de construcţie ale primei biserici au fost clădite în pereţii actualului locaş, a cărui construcţie a început în 1804 şi s-a finalizat în 1876. Noua biserică a fost sfinţită la 20 august 1876, având hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Sărbătoarea centrală la Șumuleu Ciuc, locul unde Papa Francisc însuși a mers în pelerinaj în cadrul vizitei sale în România, este pelerinajul organizat de Rusalii, la care participă anual sute de mii de pelerini, însă sanctuarul marian de la Şumuleu este locul unde credincioşii vin în pelerinaj şi cu prilejul altor sărbători mariane: Adormirea Maicii Domnului, Preasfântul Nume al Mariei, Bunavestire, prima sâmbătă din lună.
Miile de pelerini care merg anual, de Rusalii la sanctuarul din Şumuleu Ciuc sunt atraşi mai ales de statuia Maicii Domnului făcătoare de minuni din acest locaş. Sculptura în stil renascentist, realizată la începutul secolului al XVI-lea în lemn de tei, măsoară 2 metri şi 27 de centimetri, fiind cea mai înaltă dintre statuile de pelerinaj din lume. Statuia o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul în brațe, aşa cum este descrisă în Cartea Apocalipsei, "îmbrăcată în soare", cu "luna sub picioarele ei" şi, purtând pe cap, "o coroană de douăsprezece stele".
Citește și: Rusalii 2019. 8 destinații de vis pentru minivacanța de Rusalii, în România și Bulgaria
Vremea de Rusalii 2019. Ce anunță prognoza meteo iunie 2019 în România
