Statisticile arată că anual mai mult de 5.000 de copii dispar de acasă, fie că pleacă de bună voie, fie că sunt răpiți. Iată ce arată studiile privind copiii dispăruți.
Astăzi, 30 august, este Ziua Internațională a Persoanelor Dispărute. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 21 decembrie 2010, Rezoluţia 65/209, prin care şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de creşterea fenomenului dispariţiilor forţate în diferite regiuni ale lumii, ce presupune arestarea, detenţia şi răpirea de persoane împotriva voinţei lor, dar şi faţă de numărul tot mai mare de rapoarte cu privire la hărţuirea, maltratarea şi intimidarea martorilor sau a rudelor persoanelor date dispărute, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Începând cu anul 1983, ziua de 25 mai a fost dedicată copiilor dispăruți. Majoritatea copiilor declarați dispăruți fug de acasă de bună voie. Dreptul copilului la o familie nu se rezumă doar la a avea părinți și o casă. Copiii au nevoie de atenție, iubire și comunicare. Neglijarea copiiilor de către părinți, nealocarea unui timp zilnic pentru a vorbi cu copiii, constrângerile pe care copiii le simt din partea părinților în ceea ce privește performanța școlară sunt factori care pot duce la plecarea voluntară a minorilor de acasă.
În încercarea de a atrage atenția asupra numărului mare de dispariții voluntare în rândul copiilor și adolescenților, Salvați Copiii România organizează anual campanii de informare și sensibilizare a elevilor, părinților și cadrelor didactice.
Potrivit datelor furnizate de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție, în perioada 30.04.2018 – 20.05.2019, în țara noastră au fost puși în urmărire 5.078 de minori dispăruți, din care 5.072 au fost găsiți până la finalul lunii aprilie anul curent. În peste 95% din cazuri este vorba de plecări voluntare, cele mai multe dispariții fiind înregistrate în rândul adolescenților. Cele mai multe dispariţii au fost înregistrate la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti (sectoarele 1-6), IPJ Constanţa şi IPJ Neamţ, arată datele centralizate.
Potrivit datelor furnizate de Federaţia Europeană pentru Copilul Dispărut şi Exploatat Sexual (Missing Children Europe), centralizate la nivel european, situaţiile în care ajung copiii dispăruţi sunt:
-în 20% din cazuri, apelurile din presă şi sistemele de alertă pentru copii au jucat un rol important în găsirea copiilor dispăruţi;
-dormitul pe stradă, cerşitul şi prostituarea sunt cele mai frecvente strategii, de risc maxim, pe care copiii fugari le au la îndemână pentru a supravieţui.
-58% sunt victime ale unei forme de abuz sau exploatare;
-17% din cazurile de copii dispăruţi în Europa au caracter transfrontalier;
-19% sunt răpiţi în contextul proceselor de stabilire a custodiei parentale (numai 16% din procedurile de răpire ale părinţilor au fost soluţionate prin mediere, în ciuda beneficiilor sale cunoscute pentru bunăstarea părinţilor şi a copiilor);
Citește și:
Copii dispăruți în România, fără urmă. Cazuri din 2006 încă nerezolvate
Sursă de informare: salvaticopiii.ro
Sursă foto: pexels.com
