Urmărește A1 pe DiscoverMinisterul Justiţiei propune înăsprirea pedepselor pentru lipsire de libertate în mod ilegal şi incriminarea separată a răpirii, care presupune violenţa asupra victimei. "Astfel, se propune incriminarea în mod distinct a răpirii ca variantă agravantă a faptei de lipsire de libertate în mod ilegal, cu o pedepsă sporită de la doi la opt ani. (...) De asemenea, propunem înăsprirea tuturor pedepselor în situaţia lipsirii de libertate, pentru variantele agravante ale acţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, practic majorând pedepsele pentru acţiunea de lipsire de libertate, respectiv răpire, se poate ajunge acum inclusiv la aplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă", a afirmat Ana Birchall. Totodată, se propune înăsprirea condiţiilor liberării condiţionate, întrucât s-a constatat că de aceasta beneficiază mult prea uşor persoane care au comis fapte cu violenţă.
"În urma analizei efectuate la Ministerul Justiţiei am constatat: deficienţe în modul de incriminare a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, că beneficiul liberării condiţionate se acordă prea uşor persoanelor condamnate pentru infracţiuni grave îndreptate împotriva persoanei, că există necorelări între Constituţia României şi Codul de procedură penală în materia percheziţiei domiciliare şi a infracţiunii flagrante, că pentru o apărare socială eficientă, este necesar ca unele dintre infracţiunile grave împotriva persoanei să fie instrumentate de o structură specializată a Ministerului Public, cu expertiza necesară şi cu capacitatea de a coagula resursele necesare soluţionăriiunor astfel de cauze, respectiv DIICOT", a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, Ana Birchall.
Ea a adăugat că amplificarea fenomenului criminalităţii săvârşite cu violenţă, în general, dar şi realităţile sociale ale ultimei perioade reprezintă factori cu un puternic impact negativ în societate.
"Am mai constatat necesitatea înăspririi regimului sancţionator al infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi incriminarea separată a faptei comise prin răpire, ca formă agravată a lipsirii de libertate în mod ilegal, precum şi prevederea unor variante agravate, raportate la victimă. Vă asigur că scopul nostru este de avea reglementări care să prevină tragedii precum cea de la Caracal, dar şi pedepsirea exemplară a infracţiunilor comise cu violenţă", a susţinut Birchall.
Potrivit acesteia, elaborarea unor măsuri legislative, conturarea unui regim juridic mai aspru al liberării condiţionate, dar şi efectuarea unor modificări legislative punctuale reprezintă un prim pas constituit printr-un set de măsuri pe palier legislativ pentru diminuarea fenomenului infracţional.
Birchall a spus că modificările vor fi promovate printr-un proiect de OUG.
Ea a explicat că se propune o incriminare mult mai aspră a răpirii, întrucât aceasta prespune violenţă asupra persoanei.
"Astfel, se propune incriminarea în mod distinct a răpirii ca variantă agravantă a faptei de lipsire de libertate în mod ilegal, cu o pedepsă sporită de la doi la opt ani. (...) De asemenea, propunem înăsprirea tuturor pedepselor în situaţia lipsirii de libertate, pentru variantele agravante ale acţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, practic majorând pedepsele pentru acţiunea de lipsire de libertate, respectiv răpire, se poate ajunge acum inclusiv la aplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă", a afirmat Ana Birchall.
Referitor la liberarea condiţionată, având în vedere că prin analiză s-a stabilit că de aceasta beneficiază mult prea uşor persoane care au comis fapte cu violenţă, se propun următoarele modificări: obligativitatea îndeplinirii cumulative a condiţiilor pentru acordarea liberării condiţionate. "De asemenea, propunem creşterea limitei de vârstă a liberării condiţionate, de la 60 la 65 de ani (...) În cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, cumulul pedepsei efectiv efectuată de persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiţionată a fost sporit de la 20 la 25 de ani", a mai spus Birchall.
Ea a precizat că solicitarea liberării condiţionate nu determină automat obţinerea ei.
Conform sursei citate, în cazul pedepselor cu închisoare de peste zece ani, cuantumul pedepsei efectuate înainte ca un condamnat să poate cere liberarea condiţionată a fost majorat prin impunerea unor fracţiuni mai mari de pedeapsă ce trebuie executate.
"Înăsprirea condiţiilor liberării condiţionate cotribuie la atingerea scopului pedepselor penale aplicate infractorilor înainte de reintegrarea lor în societate. Această modificare, alături de regândirea incriminării şi a limitelor de pedeapsă, în cazul lipsirii de libertate în varianta normativă a răpirii, reprezintă măsuri necesare pentru stoparea trendului ascendent al infracţionalităţii grave contra persoanei", a mai spus Birchall.
Sursa : news.ro
DIICOT: 13 persoane audiate, la Timişoara, în cazul grupării de trafic de persoane care a fost destructurată... Doi bărbaţi au fost arestaţi preventiv după ce au încercat să vândă droguri într-un club din Mamaia...
