Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că anumite regiuni suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă. Seceta poate fi clasificată ca:
- Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici.
- Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită din precipitații sau ape freatice)
- Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de ape freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare și al celor stătătoare.
"În cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm se vor înregistra deficite de apă (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei.
Izolat în nordul Olteniei şi al Maramureşului, rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.
Aprovizionarea cu apă în stratul 0-20 cm (ogor), va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Muntenia şi Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Banatului, izolat estul Olteniei.
În Maramureş, cea mai mare parte a Banatului şi Olteniei, local în nordul, nord-vestul, vestul, sudul şi sud-vestul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul şi sudul
Transilvaniei, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime", precizează agrometeorologii, potrivit Agerpres.
Care sunt efectele secetei pe perioade lungi de timp?
Potrivit lucrării "EFECTE SOCIOECONOMICE ALE SECETEI ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII COMUNITĂŢILOR UMANE DIN ROMÂNIA" , impactul distructiv al secetelor şi aria tot mai mare de producere a acestora, care cuprinde 1/4 din totalul suprafeţei de uscat a Terrei, fac ca fenomenul respectiv să fie considerat, după poluare, riscul ecologic cu cea mai mare amploare şi stabilitate.
Aceasta, întrucât secetele, în special cele prelungite sau care se produc în ani succesivi, determină multiple efecte negative, de ordin ecologic, economic şi social, ce afectează calitatea vieţii comunităţilor umane.
Astfel, sub raport ecologic, seceta poate produce degradarea terenurilor agricole şi reducerea potenţialului biologic al solului, o înrăutăţire a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale oamenilor.
Prognoza meteo, luna mai 2020. Vreme instabilă cu zile caniculare și perioade reci și ploioase
În plan economic, acest fenomen natural extrem afectează, în primul rând, producţia agricolă şi pune în pericol securitatea alimentară a populaţiei.
Simultan, seceta determină reducerea efectivelor de animale, scăderea producţiei de energie electrică în hidrocentrale, greutăţi în alimentarea cu apă a localităţilor etc.
Din punct de vedere social, seceta generează sărăcie, în special în rândul populaţiei rurale, pune în pericol activităţile umane, afectează starea de sănătate a populaţiei, deteriorează relaţiile interumane.
Studiile şi rapoartele elaborate de instituţiile de profil din România şi de către ONU-FAO demonstrează că şi ţara noastră este afectată de secetă, care în situaţii prelungite, duce la apariţia aridizării (adâncirea nivelului freatic), iar în unele areale, chiar la deşertificare (lipsa covorului vegetal), însă nu de tip saharian.
Prognoza meteo, luna mai 2020. Vreme instabilă cu zile caniculare și perioade reci și ploioase
Din punct de vedere meteorologic, în intervalul 5 - 11 mai, vremea normală de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire treptată, la nivelul întregii ţări.
Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9 şi 18 grade Celsius în primele zile, limite apropiate de mediile multianuale şi 5 - 16 grade Celsius spre sfârşitul perioadei, abaterile termice negative fiind de 1 - 5 grade Celsius, în cea mai mare parte a regiunilor.
De asemenea, temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 7 şi 23 grade Celsius, în toate zonele de cultură, iar cea minimă se va încadra între minus 2 şi 13 grade Celsius, în aproape toată ţara, valorile cele mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare.
Potrivit ANM, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimile de 5 şi 10 centimetri va oscila între 10 şi 19 grade Celsius, limite optime desfăşurării fazelor de germinare-răsărire-înfrunzire la culturile semănate până la această dată.
"Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului. Totodată, cantităţile de apă prognozate vor fi mai însemnate din punct de vedere agricol, iar local vor fi condiţii de producere a grindinei", au avertizat meteorologii .
Evoluţia stării de vegetaţie pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informaţiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea staţiilor meteorologice cu program agrometeorologic din reţeaua ANM.
