Exista "Deceniul de incluziune a romilor" si o "Strategie nationala de imbunatatire a situatiei romilor", dar tiganii continua sa fie saraci, needucati si sa plece in Franta. Banii alocati pentru proiecte n-au fost prea multi; un calcul facut de Gelu Duminica, directorul Agentiei "Impreuna", arata ca s-au dat pentru tigani "50 milioane de euro in 15 ani, care, impartiti la 1,5 milioane romi, inseamna 2 euro/cap/an".
In 1998, imbunatatirea situatiei romilor a fost unul dintre criteriile de aderare la Uniunea Europeana. Pentru realizarea acestui deziderat, Romania a primit, printre altele, fonduri PHARE de la UE. Unele dintre proiectele PHARE n-au ajuns niciodata sa functioneze, multe au mers cateva luni, iar foarte putine mai exista si astazi. De exemplu, proiectul Consiliului Local Stoenesti, "Integrarea in munca a femeilor rome din comuna Stoenesti" prin infiintarea unei sectii de croitorie, nu a ajuns niciodata sa le puna pe tiganci la treaba. Acolo, pentru 30 de locuri la cursurile de instruire au aplicat 79 de persoane, dar cursurile nu au mai fost tinute, pentru ca femeile nu aveau nivelul minim de educatie pentru a participa la ele.
Brosura PHARE de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care ofera aceste date, subliniaza si faptul ca Grupul de Initiativa al Romilor a fost insuficient implicat in implementarea proiectelor. Fabrica de termopane de la Tandarei a dat faliment dupa incheierea proiectului, la fel ca si multe dintre exploatatiile agricole. Printre proiectele care functioneaza si astazi se afla gradinita bilingva din Sarulesti, Calarasi, o cantina si o baie sociala la Cugir, Alba.
Tot articolul, in Jurnalul National