Urmărește A1 pe DiscoverZiua de 1 martie coincide cu una dintre cele mai frumoase perioade a anului. Cel puțin din punct de vedere calendaristic, e primăvară. Urmează reîntoarcerea la viață a naturii. E rost de bucurie, zâmbete și... mărțișoare.
Mărțișorul este strâns legat de tradiția românească: el nu se întâlnește decât în spațiul carpatic și în zonele limitrofe, la români și la unele populații învecinate, care l-au preluat de la aceștia.
Obiceiul este cu mult anterior creștinismului, stând în legătură cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primăvară.
Până în veacul trecut, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor, fețe și băieți deopotrivă, de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Șnurul de mărțișor, format din două fire de lâna răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, lumina-întuneric, fertilitate-sterilitate.
Șnurul era legat la mână, prins în piept și purtat, după zone, până la Macinici, Florii, Paște, Armindeni, sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agățat, că semn benefic, pe ramurile înflorite de măceși, vită-de-vie, vișin, cireș, se punea sub cloșca ori se agăță la icoană.
Cu trecerea timpului, de șnurul bicolor s-au legat monede de argint și de aur. În ziua de astăzi, de acest șnur se atârnă obiecte artizanale, întruchipând diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare spun că mărțișorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrară, care, ajunsă la vârstă senectuții, moare și apoi renaște la echinocțiul de primăvară.
Sursa: crestinortodox.ro
Un cutremur mare ar putea avea loc anul acesta, în România! "E foarte important să vă păstraţi calmul"... Veste bombă pentru milioane de români! Medicamentele se ieftinesc...
