Arte Martiale cu Ion Barladeanu: din ghena in Parnas

Urmărește A1 pe Discover

„La 63 de ani, Ion Barladeanu este cea mai recenta descoperire a artei romaneşti. Acum trei ani locuia şi lucra in ghena unui bloc bucureştean. In 2009 era expus la Londra, alaturi de Andy Warhol şi de Marcel Duchamp. Din februarie 2010 este prezentat intr-o expozitie personala la o prestigioasa galerie din Paris. Un artist al faimei, Ion Barladeanu pare sa fie intruchiparea cea mai percutanta a miticului «totul este posibil», a acelui mit al succesului ce guverneaza societatile deschise şi economia de piata, in care valorile sunt mereu in mişcare intr-o lume guvernata de şansa. Privit din alt unghi, Ion Barladeanu este manifestarea cea mai izbitoare a derivei culturale contemporane, in care legea o face publicitatea, promovarea cu orice pret a senzationalului, a faptului divers scandalos şi a performantei gen Guinness Book. Intre cele doua perspective asupra lui Ion Barladeanu nu exista o cale de mijloc.

Artele Martiale din 23 martie vor mijloci intalnirea celor doua perspective. Ion Barladeanu este un artist nu doar fara studii de specialitate, ci un artist complet autodidact, fara niciun fel de studii superioare. De patruzeci de ani el lucreaza in permanenta obiecte pe care le numeşte filme, sute de colaje din fotografii decupate din reviste, lipite migalos pe carton. Deşi autodidact, Ion Barladeanu nu este un artist naiv. El nu face pictura, traforaj, pirogravura.

Tehnica aleasa de el este una tipic avangardista. Ca şi colajul dadaist, filmele de hartie ale lui Ion Barladeanu au avut mereu un continut politic, atat prin personajele alese, cat şi prin „aventurile" plastice inscenate acestora. Colajele sale, precum operele de arta traditionale, sunt armonioase (ca structurare) şi alegorice (ca semantica). Ele sunt intotdeauna tonice, indiferent de subiect şi de abordare (aceasta trasatura le apropie de arta naiva, care este constitutiv tonica).

Pe de alta parte, lipsa totala de comunicare a lui Ion Barladeanu cu mediul artistic local, absenta oricarei relatii cu publicul in peste 30 de ani de productie „artistica" neintrerupta şi ignorarea completa in tot acest timp a institutiilor de specialitate şi a manifestarilor formale sau informale pe care acestea le patronau, arunca o alta lumina asupra lucrarilor lui Ion Barladeanu, care pot fi vazute drept simptomatologia maniacala a unui tip mai aparte de patologie socio-culturala.

Ion Barladeanu poate fi privit, pe scurt, ca un „caz" de decompensare creatoare a unui marginal, a unui inadaptat cu o existenta precara, boema,ieşita din comun. Dar nu oare acesta este modelul „artistului" ca vagabond genial, curent inca in marea majoritate a conştiintelor culturale contemporane? Intr-o vreme in care artiştii au devenit simpli experti, tehnicieni reci ai imaginii, singura infuzie de necesara nebunie, de iluzie şi de ideal pe care o mai poate face sistemul este promovarea, ca divertisment sau ca avertisment, a eternului mit al artistului liber, neincorsetat de societate, de moda sau de putere.

Chiar daca producerea „artistului" Ion Barladeanu a fost un proces de marketing bine pus la punct, aparitia acestui fenomen atrage atentia asupra unor puncte nevralgice ale culturii şi societatii actuale. " - Erwin Kessler

Accesul publicului la dezbatere este liber.

Sursa: icr.ro