Centenarul Marii Uniri. Ilie Lazăr, maramureșeanul care a eliberat Cernăuțiul, capitala Bucovinei, de bandele ucrainene

 
+7 click pentru
galerie

Centenarul Marii Uniri. Ilie Lazăr fost jurist şi om politic, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc (în perioada interbelică) şi confident al lui Iuliu Maniu. Acesta a fost un mare patriot cu convingeri democratice puternice pentru care a plătit cu ani grei de închisoare, în trei dictaturi, refuzând să renunțe la ale sale principii.

Ilie Lazăr este un mare patriot uitat printre rândurile cărților de istorie și de cele mai multe ori, trecut cu vederea atunci când ne amintim de înfăptuitorii Marii Uniri.

Centenarul Marii Uniri. Viața marelui patriot Ilie Lazăr

Ilie Lazăr s-a născut la Giulești, în Maramureș, pe 12 decembrie 1895, părinții săi fiind descendenții unor vechi familii românești din mica nobilime. Bunicul său, Vasile Lazăr, preot și licențiat în drept, fost protopop al Sighetului, descindea din șapte generații de preoți. A crescut în tradițiile românești și ideile românismului pe care nu le-a abandonat niciodată, în ciuda persecuțiilor și anilor de închisoare de mai târziu.

            Casa memorială Ilie Lazăr din Giulești, Mureș

Ilie Lazăr a studiat la școala primară din Sighet, apoi la Liceul Piarist din capitala Maramureșului istoric. În cele din urmă, s-a transferat la Liceul din Lugoj, iar apoi a terminat Facultatea de Drept din Cluj, unde a obținut licența și doctoratul. A făcut, de asemenea, studii de economie la Viena.

Ilie Lazăr în Primul Război Mondial

                 Ilie Lazăr soldat

Având vârsta recrutării la izbucnirea Primului Război Mondial, Ilie Lazăr a fost încorporat în armata austro-ungară, unde a primit rangul de ofițer și, treptat, a ajuns la comanda unei companii în care, cu excepția a două persoane, erau înrolați doar români.

Intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei i-a provocat o criză de conștiință. În cele din urmă, după discuții îndelungate cu soldații pe care îi conducea, Ilie Lazăr a decis să dezerteze din armata imperială austro-ungară și să se înroleze în Armata Regală Română.

Prin inteligență și tactică de luptă, Ilie Lazăr, a reușit să pună pe fugă armata austro-ungară.

Centenarul Marii Uniri. Ilie Lazăr și Iancu Flondor

Ilie Lazăr, împreună cu baronul Iancu Flondor, au mers la Primărie, iar ofițerul ardelean a pus el însuși primul steag românesc pe clădirea municipalității din capitala Bucovinei de Nord. Apoi, Ilie Lazăr și Iancu Flondor s-au întâlnit cu generalul român Zadik, căruia i-au cerut să grăbească înaintarea spre Cernăuți, deoarece exista riscul întoarcerii ucrainenilor. Ilie Lazăr, după acest episod, s-a întors în Transilvania, unde a organizat administrația românească din comitatul Maramureș. A participat apoi ca deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a decis Unirea Transilvaniei cu România.

Centenarul Marii Uniri. Ilie Lazăr „garda de corp” a lui Iuliu Maniu

                Ilie Lazăr discurs în mulțime

După război, Ilie Lazăr a demonstrat că are şi calităţi de jurist. În 1923, s-a mutat în Bucureşti şi a practicat avocatura. Relaţiile cu Iuliu Maniu s-au strâns în acele momente. Ilie Lazăr, cu fizicul său impunător, a ajuns să-l însoţească peste tot pe liderul ardelenilor, era intelectual rafinat, avocat eminent, dar şi o veritabilă gardă de corp a lui Iuliu Maniu.

Demonstrând în nenumărate rânduri că are calități oratorice, Ilie Lazăr a ajuns șeful organizației de muncitori a PNȚ, partidul format în 1926 prin fuziunea dintre PNR, condus de Iuliu Maniu, cu PȚ, condus de Ion Mihalache.

Ilie Lazăr întemnițat sub trei dictaturi

     Fotografie aeriana a lagărului de la Târgu-Jiu(1940)

Pe fondul tensionării relațiilor dintre conducerea PNȚ și Regele Carol al II-lea, după instaurarea regimului de autoritate regală, Ilie Lazăr a fost trimis în lagărul de detenție de la Turnu. Eliberat imediat după abdicarea Regelui Carol al II-lea

Dar cum, Ilie Lazăr, a fost un om de neînduplecat în ceea ce privește convingerile democratice a intrat la scurt timp în conflict cu reprezentanții extremei drepte, astfel că a fost trimis din nou după gratii, la Târgu-Jiu. Eliberat după trei luni, el a redactat un document în care denunța condițiile inumane de detenție, apoi l-a trimis dictatorului Ion Antonescu.

Ilie Lazăr i-a rămas fidel până la capăt mentorului său, Iuliu Maniu, iar pentru că, efectiv, reușea să îi fascineze pe muncitori și, astfel, distrugea toate eforturile propagandiștilor comuniști de a-i atrage pe aceștia de partea lor, în 1946, înainte de alegeri, Ilie Lazăr a fost arestat de comuniști. Imensa sa popularitate a fost dovedită de faptul că locul său de deputat a fost atribuit soției sale, Maria Lazăr. După alegerile fraudate masiv, Ilie Lazăr a fost eliberat, însă doar pentru scurt timp. În 1947, el a fost din nou arestat, cu ocazia înscenării de la Tămădău. Alături de el au ajuns după gratii toți liderii PNȚ, inclusiv Iuliu Maniu și Ion Mihalache.

Lia Lazăr Gherasim, fiica lui Ilie Lazăr, își descrie tatăl

                Ilie Lazăr împreună cu soacra sa și fiica, Mara, Cluj, anii 70 (Arhiva foto a Memorialului Sighet, fond Ilie Lazăr)(sursă foto:memorialsighet.ro)

„Ce-aş putea să vă spun [despre tata este că] Iuliu Maniu îi spunea: <Ultimul nostru gascon>. A fost un om plin de suflet, care credea în idealul pe care l-a servit şi nu se dădea în lături de la nicio jertfă, de la niciun risc. A fost un luptător, acesta a fost tata. A avut mulţi duşmani, pentru că spunea ce gândea, era vehement, dar a fost omul care atunci când avea impresia că e prea dur şi face o nedreptate mergea şi cerea iertare: <Dacă te-am jignit şi dacă n-am fost drept cu tine, iartă-mă!> […] Tata a crezut în idealul pe care l-a servit. Nu a luptat niciodată pentru îmbogăţire sau pentru afirmare. A refuzat funcţii, a refuzat demnităţi. Când i s-a propus să fie ministru, i-a spus lui Iuliu Maniu: <Nu mi-a lăsat tatăl meu să fiu ministru, puneţi pe alţii, pentru care lucrul acesta însemnează ceva. Eu nu sunt făcut să stau în scaun să dau porunci, eu sunt făcut să mă bat, să cânt, să cuceresc!>

Despre viaţa lui a scris, cu ce ocazie? După ce a fost închis, în timpul dictaturii carliste, dar în condiţii [care] reflectă totuşi o epocă în care puteai cere ministrului de Interne să schimbe directorul lagărului de la Târgu-Jiu, pentru că persecută un amărât de rabin evreu. Tata a făcut-o şi lucrul s-a întâmplat! Este interesant pentru rejudecarea unei epoci…

Sursa: graiul.ro, rador.ro, e-communio.ro

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

România la CENTENAR. 100 DE ANI de la MAREA UNIRE