Centenarul Marii Uniri. Iancu Flondor „cavaler al Unirii” Bucovinei cu Regatul României

Urmărește A1 pe Discover

Centenarul Marii Uniri. La 28 noiembrie 1918 a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România. Bucovina a fost a doua provincie ce s-a unit cu țara-mamă sub coordonarea lui Iancu Flondor, dar și a mai multor patrioți bucovineni. Potrivit scriitorului Dumitru Covalciuc, „fără prezenţa lui Iancu Flondor, Unirea ar fi întârziat foarte mult sau poate nici nu ar fi avut loc. A fost o persoană foarte intransigentă. E socotit unul dintre ctitorii României Mari.”

Iancu Flondor (1865-1924) a fost una dintre figurile marcante ale mişcării românilor din Bucovina pentru emancipare națională şi unire cu România.

Centenarul Marii Uniri. Iancu Flondor carieră politică

În anii ʼ80 ai secolului al XIX-lea, Iancu Flondor începe să se implice în viața politică, în cadrul aripii „tinerilor”, aflați în conflict cu bătrânii lideri politici români din Bucovina. În 1892, cele două grupări se unesc în jurul societății „Concordia”, care este transformată în partid politic. În același an moare tatăl lui Iancu, Gheorghe Flondor, care fusese membru fondator al societății amintite.

A fost preşedinte al Partidului Național Român din Bucovina (1900-1902, 1908-1910) şi șef al guvernului provizoriu bucovinean (octombrie-noiembrie 1918).

A prezidat Congresul General care a votat unirea Bucovinei cu România, iar apoi a fost numit ministru pentru Bucovina în guvernul I.I.C. Brătianu (1918-1919).

A fost membru de onoare al Societății Academice Junimea din Cernăuți (1897), redactor-şef al ziarului Patria (1897-1900) şi coproprietar al publicației de propagandă românească în limba germană Bukowiner Journal 1902-1903)

În aprilie 1919 a demisionat din toate funcțiile publice şi s-a retras în oraşul natal, Storojinet, unde a trăit până la sfârşitul veții. A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului „Coroana româniei”.

Centenarul Marii Uniri. Iancu Flondor, ctitor al României Mari

„România, întregită din patru țări… trece actualmente printr-o fază critică. Din deosebirea a patru mentalități diferite, chemate însă acum și pentru tot viitorul să colaboreze împreună la prosperitatea unei singure țări, rezultă, firește, dificultăți cari se manifestă zilnic. Cu toate acestea, sunt convins că vom învinge aceste dificultăți și nu mă îndoiesc nici un moment că amalgamul acestor patru mentalități deosebite va da un rezultat splendid și va pune națiunea noastră la locul cel important destinat ei de istorie.“ (IANCU FLONDOR, 1922)

Pornin de la inițiativa lui Iancu Flondor și a lui Sextil Pușcariu, s-a format la Cernăuți , pe 27 octombrie 1918, Congresul General al Bucovinei. Congres condus de Iancu Flondor, adunare ce a obținut unirea Bucovinei cu Țara României.

La 28 noiembrie 1918, în Sala de marmură a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei, prezidat de Iancu Flondor, a hotărât unirea cu Regatul României. Imediat după congres s-a format o delegație compusă din mitropolitul Vladimir de Repta, Iancu Flondor, Ion Nistor, Dionisie Bejan şi reprezentanţi ai minorităţilor, care au mers la Iași pentru a se întâlni cu Regele Ferdinand I, pentru a i se prezenta actul unirii Bucovinei cu Regatul România.

Iată cuvântul de deschidere pe care l-a rostit preşedintele Consiliului Naţional, Dionisie Bejan: „Întruniţi astăzi în acest măreţ locaş, care este şi trebuie să rămână simbolul unirii în credinţa în Dumnezeu şi în neamul nostru, salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitezei armate române, care la ordinul M.S. Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă (…), pe reprezentanţii fraţilor noştri din Basarabia, Transilvania şi Ungaria. Vă salut pe voi, fruntaşii neamului românesc din Bucovina, care aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiuri ale ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală care să clădească trainic şi neclintit România Mare. Implor harul ceresc şi binecuvântarea dumnezeiască asupra hotărârilor ce veţi lua.”

Surse:ortodoxiatinerilor.ro, historia.ro, humanitas.ro, biografii.famouswhy.ro,