Despre teatru si alte intamplari cu actorul Marius Manole

• MAREA PREMIERĂ Chefi la cuțite! Show-ul se vede luni, marți și miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY!
• Începe "În direct cu România"! De la 17:00, Mihaela Tatu te provoacă la cele mai aprinse dezbateri, pe Antena 1 și în AntenaPLAY!

Ultima oara cand am vorbit, el juca in 16 spectacole deodata si era in repetitii pentru "Ioana si focul" (un text de Matei Visniec, in regia Catalinei Buzoianu). Acum e la inceput de drum cu "Oscar si tanti Roz" si se pregateste pentru o alta premiera la National, ce va avea loc la sfarsitul lunii aprilie, chiar in perioada in care infloresc... livezile de visini... Iata opiniile sale:

TEATRUL, OGLINDA SOCIETATII
Teatrul romanesc astazi... mi se pare ca e foarte imprastiat si ca nu exista un centru foarte puternic, ca reper, in jurul caruia sa se adune lumea, sa aiba acelasi numitor comun.

Cumva suntem acum foarte debusolati: si actorii, si spectatorii, si regizorii... ne aflam intr-o zona in care toata lumea spune ca suntem in cautare si probabil ca asta se intampla, doar ca aceasta cautare dureaza foarte mult. Cred ca undeva ar trebui sa ne oprim si sa intelegem ce facem in continuare cu teatrul romanesc pentru ca in momentul asta e usor pe moarte. Si nu e vina regizorilor sau a sistemului, ci e mai degraba vina societatii. De fapt, toate lucrurile merg prost si atunci si teatrul, la randul lui, fiind oglinda societatii, merge prost.

PE SCURT, N-AU NICI O SANSA
Termina foarte multi studenti, aproximativ 80 pe an numai in Bucuresti, ceea ce nu e mult, dar locurile in teatru sunt ocupate, posturile sunt blocate... am vorbit cu multi actori tineri si imi spuneau ca pleaca din tara, pentru ca nu au cu ce trai, n-au ce manca.

Decat sa stea sa se chinuiasca aici pe la metrou la Unirii si sa nu le placa nimic, pleaca in strainatate, renunta chiar la actorie sau incearca sa faca si acolo, dar daca nu le iese, viata merge mai departe.

Stii, tinerii din ziua de azi sunt un pic mai pragmatici decat noi, noi am facut teatru de placere, dar inainte teatrul insemna ceva, vedeai un fel de emulatie, un fel de stimul, vedeai actori foarte mari, spectacole foarte bune si-ti venea sa te arunci, chiar si fara bani.

Acum se intreaba in primul rand "cat?". Pe de o parte au dreptate, au chirii de platit, trebuie sa se intretina cumva.