Pentru a ni-l inchipui si reprezenta asa cum a fost, ne vine in ajutor poeta Aurora Cornu, care spune intr-un dialog cu Eugen Simion: "Se poate spune ca n-a avut noroc la femei, dintr-un motiv sau altul. Marin era totusi omul pe care o femeie viseaza sa il gaseasca. Era de o inteligenta fizica pe ca¬re foarte putini barbati o au, era de o inteligenta sufleteasca pe care foarte putini barbati o au. Era un amant perfect, era un sot excesiv de delicat, insa eu le inteleg si pe cele mai rele dintre femeile lui. Era o presiune enorma sa stai in preajma lui Marin Preda. Iti trebuia o presiune egala ca sa rezisti la fenomenul Preda". (Aurora Cornu, Eugen Simion, "Scrisori catre Aurora", Ed. Albatros, 1998)
S-AU RIDICAT IN PICIOARE SI AU APLAUDAT FRENETIC
Fenomenul Preda era adesea patruns de cele mai omenesti bucurii epicureice. Fostul sau sofer de la "Cartea Romaneasca" povesteste intr-o carte de amintiri despre o descindere la Neptun a lui Preda si a poetului Eugen Jebeleanu. Dupa "primirea la tovarasul Nicolae Ceausescu", Preda si Jebeleanu au mers la Restaurantul "Calul Balan". Responsabilul localului, afland ca se afla acolo doi scriitori despre care invatase la scoala, le oferise un separeu. S-a anuntat la microfon ca Marin Preda si Eugen Jebeleanu sunt in restaurant si toti cei prezenti s-au ridicat in picioare si au aplaudat frenetic. "Meniul a fost foarte bogat si compus din cele mai alese feluri de mancaruri si bauturi fine. Dupa program, lautarii l-au intrebat pe domnul Preda ce doreste sa i se cante. Seful era in buna dispozitie si, intrand in joc, le-a cerut sa cante «De la mine la Ploiesti». «De la mine la Ploiesti/ Nu-i departe cand iubesti/ Si cand te mana dragostea/ O iei pe jos cu inima.» Marin Preda i-a rasplatit pe lautari cum se cuvine." (Savu I. Dumitrescu, "Zece ani alaturi de Marin Preda", Ed. Cartea Romaneasca, 1985)
ROMANUL FIULUI SI-AL TATALUI
In lumea morometiana, "Marele singuratic" este romanul fiului, al lui Niculae, in care apare neasteptat si tatal, marele personaj Ilie Moromete. El isi incheiase istoria in volumul doi al "Morometilor", dar prezenta sa devine posibila prin plasarea peripetiilor lui Niculae intr-un timp anterior mortii tatalui sau.
In romanul aparut in 1972, il regasim pe Niculae Moromete, retras la o ferma horticola de langa Bucuresti, dupa ce fusese exclus din activul de partid. Se recalifica, prin munca la sera, in timp ce urmeaza studiile superioare, apoi devine inginer horticol. Este indragostit de pictorita Simina Golea, alaturi de care face o calatorie in satul lui natal, pentru a-i arata locurile in care a copilarit.
Citeste articolul integral pe jurnalul.ro
