Alexandru Dabija a abordat din nou opera lui Cehov. Este o „recidiva" de care acest regizor nu mai poate scapa. A ales sa puna in scena, la Teatrul „Sica Alexandrescu" din Brasov, un text din 1882, „Marfa vie" - una dintre primele povestiri scrise de Cehov pe cand era inca student la Medicina. Adaptarea apartine lui Nicolae Urs, dar autorul regiei a operat la aceasta adaptare, precum ne marturiseste, „niste schimbari", retinand „lucrurile putin mai agresive si care rezoneaza mai mult in spatiul contemporan".
Daca un creator stie sa-l citeasca pe marele Cehov atunci cand il monteaza si daca tine mult si la actorii pe care ii distribuie, are castigat publicul. Asa e si cu acest spectacol pe care Alexandru Dabija l-a intitulat „Despre iubire la om". Cand vorbesti despre iubire la Cehov, nu poti sa nu spui „Cherchez la femme" - deci, este o femeie la mijloc, iar laitmotivul intregii creatii ce te tine foarte apropiat de tot ce se intampla in scena e minunatul cantec al lui Jacques Brel, „Ne me quitte pas".
Pentru a crea o armonie teatrala, Dabija te introduce in acel „soi de bazar uman" care este Cehov, precum spune regizorul, in care gasesti absolut tot ce-i apartine omului. „Nimic nu-i strain omului din ce exista in Cehov", afirma Dabija. De aceea, in scena e un „amestec de timpi". O demonstreaza, in primul rand, scenografia semnata de Cosmin Ardeleanu, sugerand locuri geografice, spatii in care se desfasoara actiunea, prin anumite obiecte simple, la prima vedere, dar importante ca mijloace de a-ti trezi un gand sau un sentiment.
Puntea ondulata iti da impresia unui drum lung - fie intre gubernii, intre orase, dar si intre epoci; iti da impresia unei poteci pierdute prin padurea de mesteceni, care leaga doua mosii, dar si inimile a trei persoane ce formeaza un triunghi conjugal, lucru ce poate fi perpetuu pe pamant. Poti remarca, din unghiul in care stai la spectacol (publicul e pe scena), intre altele, lucruri ce apartin epocii de astazi. Alexandru Dabija crede ca ideea de a-l contemporaneiza pe Cehov poate sa para unora barbara. In acelasi timp, „ideea de a-l tine in acvariul lui de 1900 este depasita, dar intr-un fel statica, septica si nu ne atinge foarte tare". Spectacolul acesta te „atinge", asa cum „atinge" Cehov.
Citeste articolul integral pe jurnalul.ro
Foto: Cosmin Ardeleanu
Piesa de teatru "No uman, no crai", la Memories Lounge... Giulia si DJ Project fac spectacol "In the club" Princess!...
