Benzile de circulație și marcajele rutiere sunt vopsite cu alb. Deși pare o regulă generală, puțini știu de ce și cum a apărut

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce benzile de circulație și marcajele rutiere sunt albe, trebuie să știi că există o explicație pentru această alegere. Află din rândurile de mai jos care e motivul pentru care este ales acest model și de ce se folosește uneori galbenul ca alternativă.

Creierul nostru asociază culorile cu anumite sentimente, iar, în trafic, aceste emoții pot deveni mult mai puternice. În acest fel, un simbol precum o culoare, care are capacitatea de a comunica, de exemplu, un pericol poate face diferența dintre viață sau moarte.

De ce sunt benzile de circulație și marcajele rutiere albe. Cum a apărut această culoare

În anul 1971, guvernul federal american a standardizat marcajele utilizate pentru benzile de circulație, potrivit mentalfloss.com. În prezent, liniile sunt vopsite în două culori: alb, pentru a semnala că benzile de circulație au aceeași direcție și galben, pentru a semnaliza opusul.

Distincția se face tocmai pentru a preveni accidentele. Cu toate acestea, la început, ideea nu a fost atât de binevenită și a fost supusă la tot felul de dezbateri între guvernanți.

Inventatorul Edward Hines este cel care a proiectat prima linie mediană modernă de drum la începutul anilor 1900, potrivit aceleași surse citate mai sus. Se pare că acesta s-a inspirat din culoarea laptelui care tocmai se vărsase pe un drum proaspă asfaltat. În acest fel, nuanța de alb a rămas, în timp, ca o modalitate de a semnala prevenția.

Până în anul 1955, majoritatea statelor americane au adoptat dungile albe pentru a delimita benzile de circulație. Singura excepție a făcut-o statul Oregon, care a insistat că nuanța de galben reprezintă o modalitate mai potrivită pentru a semnaliza prudența. În cele din urmă, statul american a fost nevoit să se conformeze majorității.

De ce uneori se folosește galbenul ca alternativă

În cele din urmă, cei care s-au ocupat de standardizarea simbolurilor de pe drumurile publice au acceptat și punctul de vedere al statului Oregon. Argumentele în favoarea culorii galbene deveniseră mult mai puternice, întrucât nuanța se regăsea integrată și în cazul semafoarelor, semnalând necesitatea de a încetini. În plus, până la începutul secolului XX, galbenul a fost folosit în cazul indicatoarelor care semnalau oprirea.

Astfel, în cele mai multe dintre cazuri, culoarea alb a ajuns să reprezinte o modalitate de a separa benzile care circulă paralel, în timp ce culoarea galben, o modalitate de a semnala că banda alăturată este dedicată mașinilor care vin din sens opus. Cu alte cuvinte, liniile pe care este considerat cel mai periculos să le traversezi.