Ce sărbătoare românească se aseamănă Halloweenului occidental. Care sunt tradițiile și obiceiurile respectate atunci
Halloweenul este sărbătorit la finalul lunii octombrie, inclusiv în România. Puțini știu însă că și în tradiția autohtonă este o sărbătoare asemănătoare.
Publicat: Joi, 31 Octombrie 2024, 11:53 | Actualizat: Joi, 31 Octombrie 2024, 11:53Halloweenul este cunoscută și ca sărbătoarea copiilor, aceștia mergând la colindat după dulciuri în costume cu totul speciale.
Însă această sărbătoare, pe care majoritatea o atribuie greșit americanilor, este de fapt irlandeză și pornește de la legenda lui Jack O'Lantern, un fierar avar care nu și-a găsit locul nici în rai, nici în iad, astfel că rătăcește pe pământ cu un felinar în care are un cărbune aprins.
Pe aceeași temăDe la această legendă pornesc obiceiurile cu dovleacul sculptat și cu luminarea acestuia, care ar călăuzi spiritele în noaptea specială de Halloween, când granița dintre lumea viilor și cea a morților este deosebit de subțire.
Pentru alungarea spiritelor rele, oamenii se costumează și poartă măști înfricoșătoare. În cultura românească, există o astfel de sărbătoare pentru alungarea spiritelor rele și ținerea strigoilor la distanță.
Pe aceeași temăCe sărbătoare românească se aseamănă Halloweenului occidental. Care sunt tradițiile și obiceiurile respectate atunci
Halloweenul autentic are loc în ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei, sărbătoare care marchează începutul iernii. În tradiția populară, Sfântul Andrei este cunoscut și ca Sânandrei Cap de Iarnă sau stăpânul lupilor, conform unei surse.
Pregătirea pentru această zi de sărbătoare poate seamănă foarte mult cu Halloweenul occidental. Se practică ritualuri care să țină la distanță strigoii și spiritele rele, la fel ca de Halloween.
În cultura populară, în ajunul Sfântului Andrei este noaptea în care morții se întorc printre vii, sub formă de strigoi și îi ademenesc să iasă din case.
Pe aceeași temăDe asemenea, se spune că sunt și strigoi vii care pătrund în tărâmul dintre viață și moarte și se războiesc cu spiritele rele, până la primul cântat al cocoșilor. Aceștia sunt recunoscuți a doua zi după rănile de pe față.
De asemenea, Sfântul Andrei este cunoscut și ca stăpânul lupilor, care în nopțile cu lună plină se transformă în vârcolaci. Sântul îi protejează pe oameni de aceste creaturi.
De asemenea, oamenii se costumează și poartă măști înfricoșătoare care să sperie animalele.
Pe aceeași temăCe obiceiuri se respectă de Sfântul Andrei, Halloweenul românesc
În ajunul sărbătorii se ung ușile și ferestrele cu usturoi, pentru a ține strigoii la distanță. Se și mănâncă usturoi. De asemenea, se apără vițele-de-vie cu mac și sare.
Nu se mătură gospodăria, de teama lupilor.
Se crede că dacă este lună plină și cer senin iarna va fi moinoasă, iar dacă este nor și ploaie zilele de iarnă vor fi mari.
Totodată, se fac diverse vrăji pentru aflarea ursiților, de noroc și de dragoste. Toate sunt pentru alungarea răului și acceptarea binelui.
Tot pentru noroc și pentru sănătate, se ține post până a doua zi la amiază.
În această zi nu se pronunță numele lupului și nici nu se împrumută bani sau obiecte din casă.