Reacţia purtătorului de cuvânt al BOR după ce Mitropolitul Olteniei a blestemat preoții și credincioșii care mergeau la o biserică

Mitropolitul Irineu al Olteniei blestemă preoții și credincioșii care frecventează o biserică despre care spune că a fost construită pe un loc blestemat de Sfântul Ierarh Calinic. Ce spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

• MAREA PREMIERĂ POWER COUPLE, SEZONUL 1! Vezi cele mai noi episoade din 13 ianuarie, de la 20:30, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Decizia luată la mănăstirea Frasinei, Vâlcea, este în esență aceea ca monahii de acolo să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu și la biserica situată la câțiva km de aceasta, explică Vasile Bănescu.

Toți preoții și credincioșii, care vor intra de azi înainte într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc care a fost blestemat de Sfântul Ierarh Calinic, sunt anatemizați

Potrivit unui document publicat Arhiepiscopia Râmnicului intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei (jud. Vâlcea), toți preoții și credincioșii, care vor intra de azi înainte într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc care a fost blestemat de Sfântul Ierarh Calinic, sunt anatemizați. Potrivit învățăturii Bisericii, blestemul este un gest primitiv, considerat chiar ca fiind un păcat foarte grav. Textul de bază poate fi verificat la Arhiepiscopia Râmnicului.

„Hotâram în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și sa nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir și va încalca acest Legământ sa fie în aceeași osandă”, conține blestemul, potrivit documentului.

Mitropolitul Irineu împreună cu starețul Mănăstirii Frăsinei spun că niciun cleric indiferent de ce rang bisericesc ar avea „să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi”.

Reacţia purtătorului de cuvânt al BOR în cazul blestemului de la mănăstirea Frăsinei, reînnoit de Mitropolitul Olteniei

În primul rând, ar trebui să vedem de unde pleacă acest blestem și anume, în 1867, Sfântul Ierarh Calinic a mers într-o vizită inopinată la mănăstirea Frăsinei și-a găsit atunci, spune legenda, călugării petrecând cu femeile. De atunci, a pus un blestem ca nicio femeie să nu mai intre la mănăstire și undeva la circa 2 km de lăcașul de cult a scris un desen pe o piatră. Imediat după al doilea Război Mondial, pe locul unde ar fi fost acea piatră, a fost ridicată o această biserică din prezent unde are acces toată lumea acum. Mitropolitul Olteniei vine cu un nou blestem care să întărească, dar și extinde blestemul Sfântului Calinic. Ca nimeni să nu mai meargă la această biserică care este în apropiere de Mănăstirea Frăsinei.

Patriarhia a venit și ea cu un răspuns la toată această poveste și spune că decizia mănăstirii și a mitropolitului este aceea ca să întărească ordinea din mănăstirea Frăsinei și asta pentru că se dorește ca acești călugări să trăiască într-o stare de spiritualitate accentuată și să nu fie supuși ispitelor lumii înconjurătoare. Dincolo de limbajul arhaic și ermetic bisericesc se dorește să sporească rigoarea duhovnicească, spune Comunicatul patriarhiei, potrivit Antena 3 CNN.

Însă cu mai multe lămuriri va veni mitropolia Olteniei. În cursul acestor zile care vor lămuri despre ce este vorba în acest blestem.

"Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții cu rațiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah.

Rațiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniștii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice.

Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de față, într-un limbaj sever și anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de viețuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă", a arătat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Vezi mai multe știri de ultimă oră pe observatornews.ro