Emil Constantinescu a devenit de nerecunoscut! Cum a apărut fostul președinte al țării la întâlnirea cu regele Charles în România

În vârstă de 83 de ani, Emil Constantinescu i-a luat prin surprindere pe cei aflați la Palatul Cotroceni, dar și pe internauții care au văzut mai multe poze care îl înfățișează pe fostul președinte al României în perioada 1996-2000. Cum arată acum fostul politician?

Anii au trecut, iar vârsta se pare că și-a pus amprenta asupra fostului lider român. Emil Constantinescu s-a retras din politică acum mai bine de două decenii, ieșind destul de rar în spațiul public. Recent, cu ocazia venirii orivate a regelui Charles în România, și-a făcut apariția la locul întâlnirii și fostul președinte român.

Emil Constantinescu a devenit de nerecunoscut! Cum a apărut fostul președinte al țării la întâlnirea cu regele Charles în România

Prima oprire a regelui Charles al Marii Britanii a fost la Palatul Cotroceni, unde a fost organizată o recepție în onoarea acestuia, scrie Playtech.ro. Acolo, printre invitați, s-a aflat și Emil Constantinescu, care a apărut într-un mod neașteptat, fiind de nerecunoscut. În acest caz, vârsta înaintată și-a spus cuvântul.

Regele Charles a ajuns în România, într-o vizită oficială și privată. Înainte de a merge să se relaxeze la proprietățile din satul Viscri, a trecut și pe la Palatul Cotroceni. Aici, a fost așteptat de Klaus Iohannis și a stat de vorbă și cu alte personalități importante.

Printre numele mari prezente la marele eveniment s-au numărat și Patriarhul Daniel, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, precum și fostul președinte Emil Constantinescu, președintele Curții Constituționale. Emil Constantinescu a strâns mâna cu monarhul britanic și a schimbat și câteva vorbe cu acesta, mai scrie Playtech.

Într-un interviu acordat pentru Antena 3 CNN, fostul șef de stat a avut un discurs inedit, dar mai ales unul înțelept.

„S-a abuzat de expresia: lumea nu va mai fi cum a fost şi după 11 septembrie, şi recent după Covid. Acum este sigur că lumea nu va fi mai cum a fost. Va trebui să renunţăm la temeri precum guvernanţă globală, pentru un timp şi la dezvoltare durabilă şi la orice alte proiecte pentru că acum ceea ce trebuie asigurată este pacea, dar nu o pace oricum.

Omenirea trebuie să intre într-o perioadă de reflecţie profundă, să îşi pună întrebări pe care nu şi le-a pus, dacă mai este posibil să continuăm cu cultura violenţei, dacă este normal să educăm copiii în această cultură a violenţei şi nu trebuie să încheiem un acord pentru o cultură a păcii bazată pe educaţie, de la grădiniţă până la sfârşitul vieţii”, a precizat Emil Constantinescu, potrivit Antena 3 CNN.

„Nu ştim cum va fi lumea de mâine”. Emil Constantinescu susține că avem nevoie de o viziune pe termen lung

Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, care s-a aflat în aprilie la Timişoara, la deschiderea conferinţei Smart Diaspora a Universităţii de Vest, a afirmat că ne aflăm într-un moment de ruptură a istoriei mondiale şi, după un an de război în Ucraina, este momentul construirii în regim de urgenţă a unei viziuni româneşti în privinţa viitorului ţării noastre, notează News.ro.

Constantinescu a amintit perioada 1996-2000 când a funcţionat un guvern academic şi a menţionat că ”după integrarea în NATO şi UE s-a considerat că odată cu garantarea independenţei, integrităţii, suveranităţii de către NATO şi asigurarea unui cadru de dezvoltare economică de către Uniunea Europeană, misiunea istorică a elitelor academice s-a încheiat”.

”Ca o persoană care s-a născut în anul în care a izbucnit Cel De-al Doilea Război Mondial, îmi dau foarte bine seama că ne aflăm într-un moment de ruptură a istoriei mondiale în ultimul secol. Primul a fost ordinea stabilită la sfârşitul Celui De-al Doilea Război Mondial, cel de-al doilea, încetarea Războiului Rece, prăbuşirea URSS şi lărgirea spaţiului libertăţii şi democraţiei în 1989-1991.

Astăzi, la un an după invazia Rusiei în Ucraina, care a marcat întrarea într-un nou război rece mondial, a unui război regional, sângeros şi ameninţării unui război nuclear, nu ştim cum va fi lumea de mâine, ştim doar că nu va mai fi cum a fost. În aceste condiţii, suntem presaţi să construim în regim de urgenţă o viziune românească asupra viitorului ţării noastre, a Europei şi a lumii, în care va trăi generaţia Mileniului III”, a declarat Emil Constantinescu, în debutul discursului său la deschiderea conferinţei Smart Diaspora de la Timişoara.

Fostul şef al statului este de părere că este nevoie de o viziune pe termen lung şi de o strategie naţională coerentă.

”Acum, când lumea se schimbă în mod primejdios, avem nevoie de o viziune pe termen lung şi de o strategie naţională coerentă pe termen mediu. Oricât de bune intenţii ar exista, ele nu pot veni numai de-o parte a mediului de afaceri sau de partea mediului politic. Este momentul asumării responsabilităţii civice de către mediul academic, în faţa unor provocări majore, precum inteligenţa artificială, robotizarea, asigurarea rezervelor de minerale critice şi strategice şi mai ales apărarea valorilor culturale şi morale puse în pericol.

Nu mai este vorba acum de o participare directă în politică şi administraţie pentru că există cadre, ci de realizare prin viziuni şi strategii ca un fundament al programelor guvernamentale. Am intrat la 17 ani în universitate şi cu excepţia a patru ani am lucrat numai în cercetarea ştiinţifică. Ştiu cât de greu e să îţi părăresţi, chiar şi pentru puţin timp munca de cercetare, dar criza actuală, fac un apel celor aflaţi acum la Timişoara, în ţară sau în afara ei, să acţioneze solidar.

Vreau să fiu clar, când vorbesc de un program naţional românesc, îl văd numai în cadrul UE şi NATO. România poate oferi idei şi soluţii UE şi NATO valorificând experienţa Europei Centrale şi de Est din ultimele 3 decenii”, a mai adăugat Emil Constantinescu.

De asemenea, fostul preşedinte al României a subliniat, în finalul discursului său că România nu poate deveni o mare putere militară, dar poate deveni o putere economică.

”România nu poate deveni o mare putere militară, deşi creşterea capacităţii defensive nu poate fi neglijată. România poate deveni o putere economică printr-o inteligenţă, valorificarea resurselor naturale. Dacă vom fi capabili să punem sub culorile României realizările ştiinţifice şi culturale personale ale românilor în cele mai avansate ţări ale lumii, vom putea dovedi că suntem chiar în acest moment o putere ştiinţifică şi culturală pe plan mondial. Faptul că ne aflăm la Timişoara, în acest moment Capitală Europeană a Culturii e un bun prilej de afirmare a unei solidarităţi intelectuale româneşti”, a conchis fostul şef al statului.