Cu toate acestea, a reusi pare a fi ceva dificil de atins pentru multi dintre noi. Lumea care inainte parea solida pare acum a fi ca niste nisipuri miscatoare. Iar mass-media este cea care ne alimenteaza temerile.
Stirile sunt pline de cuvinte cu puternica incarcatura emotionala - colaps, somaj, faliment - care ajung sa ne copleseasca prin faptul ca sunt mereu repetate. Ne este greu sa vedem ceea ce se intampla ca pe o situatie din care vom iesi, pentru ca s-a transformat rapid intr-o criza de proportii apocaliptice.
Mai mult, tot felul de alte subiecte sunt abordate in acelasi stil: gazele naturale sunt pe sfarsite si acest lucru reprezinta o problema majora, obezitatea la copii este ca o bomba cu ceas care va exploda in orice moment, au mereu loc inunudatii, crime si violenta - parca ne lovim de aceste cuvinte tot mai des.
A lua asupra noastra toate aceste temeri este nesanatos pentru psihicul nostru. Ele creeaza un mediu in care ne simtim coplesiti de nesiguranta, iar acest lucru duce la aversiune fata de asumarea anumitor riscuri si aparitia unor forme de comportament conservatoare. Ne-am putea implica in mai putine proiecte, am putea iesi mai rar din casa si am putea rata anumite oportunitati.
Doar atunci cand acceptam cu adevarat sentimente de nesiguranta le putem dezbate. Indicant este sa acceptam ceea ce se petrece, sa nu fugim de probleme si sa cautam solutii. A ne plange si a ne stresa nu va rezolva nimic.
Temeri primare
Cu toate acestea, desi unii dintre noi ne panicam imediat la orice titlu de stire, altii reusesc sa se scuture de toate temerile globale. Si ce face ca unii indivizi sa fie mai vulnerabili? Cei care sunt prinsi intr-o mentalitate de tipul copilului care se simte prea mic pentru a razbi in viata singur sunt cei mai dispusi sa cedeze in astfel de momente. Ei gandesc ca fac parte dintr-un plan mult prea mare, in care sunt aruncati dintr-o situatie in alta, fara a avea control asupra propriei vieti, simtindu-se astfel neajutorati.
Este de fapt vorba despre un regres la nivel mental. Atunci cand se intampla ceva puternic in mediul nostru emotional, acest lucru ne poate face sa regresam la stadiul infantil. Simtim o senzatie de abandon, ca in cazul copilului care realizeaza ca mama este o persoana distincta, separata, care are viata ei si care nu ii va purta de grija mereu. Apare astfel o frica instinctiva.
Iar aceasta este pentru multi, momentul in care realizam ca nu are nimeni grija de noi, ca ne bazam strict pe propria persoana - ca structurile economice si sociale in care credeam pana acum ca sunt sigure, ca au raspunsuri, ca ne ofera un loc de munca, un credit, nu mai sunt stabile. Dar un astfel de mod de a gandi este foarte puternic si putem face in asa fel incat ceea ce gandim, lucrurile de care ne temem cel mai mult, sa devina realitate. De aceea este important sa ne axam pe lucrurile care ne fac bine, micile placeri ale vietii, dragostea celor din jur.
Daca avem tendinta de a considera lumea ca pe un loc teribil in care nu putem face fata presiunii, vom gasi mai putine modalitati de a ne face viata mai buna. De aceea, a ne asuma responsabilitatea pentru propriile actiuni este crucial. Este o forma de maturizare psihologica, esentiala pentru a ne simti in siguranta.
Cand supraestimam evenimentele negative
Desi anumite situatii ne pot afecta, ele nu ne fac rau atat de mult pe cat am crede si nici nu dureaza la nesfarsit. Avem tendinta de a supraestima intensitatea si durata problemelor care ar putea sa apara. A-ti pierde locul de munca sau a trece printr-un divort sunt lucruri care starnesc in mintea noastra un sistem de auto-aparare.
Cand anumite experiente ne fac suficient de nefericiti, sistemul nostru imunitar psihologic fabrica evenimente si gaseste tapi ispasitori in asa fel incat sa vedem lucrurile intr-un mod mai pozitiv. De fapt, cele mai grave probleme nu ne-ar zgudui atat de tare pe cat am putea crede. De aceea, bolnavii cronici de exemplu, sau pacientii cu dizabilitati au de multe ori o viziune mai optimista asupra vietii lor, decat ne imaginam noi ca am avea-o fiind in locul lor.
Putem sa ne consolam si la gandul ca in momente de acest fel, nu ne vom simti singuri. Oamenii au tendinta de a fi uniti si de a se consola unii pe ceilalti, atunci cand intampina dificultati. Daca iei lucrurile per ansablu, de-a lungul istoriei au existat numeroase momente de panica generala, de neliniste, este ceva mult mai comun decat poate credem acum.
Tensiunea se poate dovedi chiar productiva. Incertitudinea este elementul de "selectie naturala" pentru psihicul nostru. Mintea si sufletul au nevoie de provocari din afara, pentru ca noi moduri de a gandi sa apara.
Nesiguranta permite indoielii sa planteze samburi de schimbare creatoare, in timp ce o viata fara schimbari stagneaza si este neproductiva. Cand ne adaptam si incercam lucruri noi, ne deschidem mai mult mintea si inima.
foto: healthybeautifullife.com
Afla cum se foloseste crema contur pentru ochi!... Reteta zilei: Miel cu rozmarin, gata in 15 minute...
