Săbătorile Pascale au ca simbol oul. Românii au ridicat acest obicei la rang de artă, încondeierea ouălor fiind un meșteșug de fine abilități.
Metode inedite de a vopsi ouă pentru sărbătorile Pascale. Se poate implica întreaga familie
În ciuda schimbărilor de-a lungul vremii pe care le-a suferit societatea noastră, obiceiurile de sărbători se țin aproape în același mod precum pe vremea strămoșilor.
Citește și: Cât au ajuns să coste ouăle cu doar câteva zile înainte de Paște: „Diferența de preț nu este justificată”
Pentru încondeierea ouălor este foarte important să se separe cele proaspete. Astfel că se iau ouăle și se pun în apă. Cele proaspete se scufundă, în timp ce cele vechi se ridică la suprafață. După care, ouăle trebuie golite de conținut.
După acești pași, se ”împistruiază” cu ceară naturală de albine. Culorile alese pentru încondeiere sunt: albul, care simbolizează viața și cerul; galbenul, care simbolizează pâinea; roșu, care simbolizează viața și sângele; și negru, care simbolizează pământul.
Tehnica încondeierii ouălor este una foarte meticuloasă, însă dacă cei mici au răbdare poate fi o activitate frumoasă de familie. De asemenea, ouăle pot fi decorate cu flori și ierburi.
Citește și: Rugăciune puternică de Florii. Ce să rostești în Duminica Floriilor pentru noroc și bunăstare
În multe zone ale țării încă se folosesc coji de ceapă pentru înroșirea ouălor, în loc de vopseaua din magazine. De asemenea, se pot folosi coji de avocado. În prealabil ouăle pot fi puse în șosețele sau ciorapi din nailon împreună cu diferite frunze pentru a-și lăsa modelul în timpul fierberii.
O activitate veselă pentru copii este pictatul ouălor. După fierbere, aceștia își pot lua trusa de pictură și pot decora ouăle după bunul plac.
O altă metodă rapidă este folosirea vopselei lichide. Într-o punguță se pune o cană generoasă de orez și mai multe 2 sau trei pliculețe de vopsea lichidă roșie sau o altă culoare - după preferințe.
Imediat după ce este scos oul din oală se pune în pungă și se agită cu grijă, astfel încât să nu se spargă. Atenție: oul este foarte fierbinte, este indicat să se poarte mănuși, mai ales de către cei mici. După ce se vopsește astfel și ultimul ou se ung toate cu puțin ulei.
O metodă amuzantă și creativă este vopsirea ouălor cu ajutorul hârtiei creponate. Un pachet de hârtie creponată cu mai multe culori este de ajuns pentru aproximativ trei cartoane de ouă.
Hârtia creponată se taie mai întâi rondele, rezultând fâșii lungi, care se taie ulterior în bucățele de aproximativ 10 cm. Se face câte o grămăjoară pentru fiecare culoare. Se pregătește câte un bol cu oțet și se așteaptă fierberea ouălor.
După ce se ferb, se scot într-un bol și cât mai rapid se trec fâșiile de hârtie creponată prin oțet, după care se înfășoară în jurul oului. Se lasă câteva minute și, înainte de a se fi uscat hârtia creponată, se îndepărtează hârtia, iar oul se unge cu puțin ulei.
Atenție: hârtia trebuie îndepărtată înainte de a se răci oul, altfel se va lipi de coajă. De asemenea, este important ca în timpul întregului proces să se poarte mănuși de unică folosință, culoarea fiind ușor transferabilă. Chiar și masa sau blatul de lucru trebuie protejat cu folii din plastic.
Aceste metode neconvenționale îi aduc aproape pe părinți și copii, fiind ușor de gestiona și de micuți și reprezentând o activitate amuzantă în familie.
Tradiția oului de Paște
Potrivit unei surse, simbolistica ouălor de Paște datează încă dinainte de nașterea Mântuitorului. Oul era oferit în dar, fiind simbolul echilibrulu, fecundității, al vieții în general.
Obiceiul vopsirii oului a fost observat în cultura chineză cu 2000 de ani înaintea nașterii lui Hristos. În tradiția populară românească, oul roșu simbolizează sângele Domnului. De asemenea, se crede că ar putea avea puteri vindecătoare, că ar îndepărta răul, iar consumarea acestuia ar aduce sănătate, frumusețe, vigoare și spor.
Ouăle colorate în culori vii, precum verdele, galbenul și albastrul, vestesc primăvară, în timp ce ouăle colorate în negru simbolizează chinurile și durerea resimțite de Hristos pe cruce.
Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale, iar potrivit sursei menționate se face după niște reguli precise: persoana mai în varsta și, de obicei, de sex masculin, ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește cunoscuta formulă „Hristos a înviat”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat”.
Ouăle se strâng miercurea din cuibar, iar în Joia Mare din Săptămâna Patimilor gospodinele le înroșesc. Se spune că cele înroșite în ziua respectivă nu se strică tot anul.
Obiceiuri și tradiții de Paște
În Bucovina, cojile ouălor de Paște sunt aruncate în râu, astfel încât apa să le poarte la Blajini. Blajinii repreizntă sufletele copiilor morți nebotezați, care se află la „capătul lumii”, foarte aproape de Apa Sâmbetei.
În Sibiu se obișnuiește să se împodobească un pom, asemenea celui de Crăciun, însă în locul globulețelor acum se folosesc ouă vopsite, golite în prealabil de conținut. Pomul respectiv înfrumusețează masa de sărbătoare.
În Maramureș, în dimineața primei zile de Paște, copiii cu vârsta până în 9 ani merg să anunțe vecinilor și prietenilor Învierea Domnului. Gazdele le dăruiesc ouă roșii. Pragul casei trebuie trecut întotdeauna de un băiat, așa se spune că în respectiva gospodărie va fi armonie în tot restul anului.
Citește și: Cât a ajuns să coste un kilogram de carne de miel înainte de Paște. Prețurile au explodat
De asemenea, în dimineața zilei de Paște, copiii se spală pe față cu apa proaspătă dintr-o fântână în care s-au pus: un ou roșu și fire de iarbă verde.
Unii oameni duc ouăle roșii înroșite la biserică, după care le îngroapă în gospodărie pentru a o păzi de nepastele naturale.
