Nu mai întreba copiii ce vor să fie când vor crește. Întreabă-i asta în schimb

Urmărește A1 pe Discover

De la grădiniță până la școală, întrebarea „Ce vrei să fii când vei fi mare?” pare una obișnuită, chiar inocentă. Totuși, psihologii și experții avertizează că această întrebare poate pune o presiune prea mare pe copii și îi împiedică să-și descopere cu adevărat pasiunile și identitatea. Este timpul să schimbăm modul în care îi întrebăm despre viitor.

Întrebarea „Ce vrei să fii când vei fi mare?” face parte din arsenalul comun al adulților care vor să-i ajute pe copii să-și găsească drumul în viață. Din păcate, această întrebare poate avea efecte neașteptate și chiar dăunătoare.

În loc să stimuleze explorarea și creativitatea, ea poate induce presiune, anxietate și o viziune limitată asupra identității personale. Psihologi și educatori recomandă o schimbare de paradigmă: în loc să cerem copiilor un răspuns clar la această întrebare, ar trebui să-i întrebăm despre cine sunt și ce îi face fericiți, deschizând astfel un dialog autentic și empatic.

Nu mai întreba copiii ce vor să fie când vor crește

De câte ori nu am auzit sau rostit noi înșine, în copilărie, celebra întrebare: „Ce vrei să fii când vei fi mare?” O întrebare pe cât de obișnuită, pe atât de încărcată de așteptări și prejudecăți. Adulții tind să asocieze identitatea și valoarea unei persoane cu meseria pe care o va avea în viitor, însă copiii, aflați în plin proces de descoperire și dezvoltare, au nevoie de altceva.

Presiunea unui răspuns prematur

Psihologul Ariel Kornblum explică într-un interviu acordat today.com că întrebarea clasică reflectă valorile adulților legate de muncă și succes, însă aceasta pune o presiune inutilă asupra copiilor, forțându-i să se limiteze la o singură carieră încă de la o vârstă fragedă. „Mulți copii încă nu gândesc în termeni de muncă, iar când îi întrebăm ce vor să fie, le transmitem indirect ideea că valoarea lor depinde de profesia pe care o vor avea,” spune Kornblum.

De fapt, chiar și pentru unii adulți poate fi dificil să se definească printr-o singură meserie pe tot parcursul vieții. Într-o lume în care carierele sunt tot mai flexibile, iar schimbările se întâmplă rapid, copiii au nevoie de libertatea de a explora și de a se schimba.

CITEȘTE ȘI: Cum să crești un copil inteligent emoțional: sfaturi pentru părinți

Întrebări care hrănesc curiozitatea și identitatea

În loc să cerem un răspuns concret la „Ce vrei să fii?”, putem pune întrebări care îi ajută pe copii să se cunoască mai bine și să își dezvolte motivația intrinsecă. Iată câteva exemple propuse de experți:

• „Ce îți place să faci când te joci sau când ai timp liber?”
• „Ce te face curios? Ce ai vrea să descoperi sau să înveți mai mult?”
• „Cum ai vrea să ajuți oamenii sau lumea în care trăim?”
• „Cine vrei să fii, dincolo de meserie sau de roluri sociale?”

Aceste întrebări permit copiilor să se exprime liber și să-și exploreze dorințele, fără să se simtă constrânși de așteptări sociale. Ele susțin o dezvoltare sănătoasă, bazată pe valori personale, și nu pe succesul profesional.

De la „a face” la „a fi”

Mutând accentul de pe „ce vei face” la „cine ești”, copiii învață să se valorizeze în funcție de calitățile, pasiunile și valorile lor, nu doar după rezultatele pe care le obțin. Această abordare este mai potrivită pentru sănătatea lor psihică și pentru o identitate autentică.

Un instrument util este jocul „Ce ai prefera?”, care deschide conversații deschise și imaginative, fără presiunea unui răspuns corect sau concret. Astfel, copiii pot visa, pot reflecta asupra propriilor dorințe și pot învăța să-și exprime gândurile și sentimentele.

Ce spun adulții și educatorii

Mulți părinți și profesori susțin această schimbare de abordare. În loc să întrebe „Ce vrei să fii?”, ei preferă să întrebe „Ce îți place cel mai mult să faci?” sau „Ce nu vrei să fii?” Această ultimă întrebare, aparent negativă, oferă adesea perspective profunde despre fricile și dorințele copiilor, ajutând la înțelegerea lor reală.

Această abordare empatică ajută copiii să crească cu încrederea că nu trebuie să se grăbească să se „aleagă” pe ei înșiși sau un viitor anume, ci pot explora, schimba și crește în propria lor identitate.

În concluzie, este momentul să renunțăm la întrebarea clasică „Ce vrei să fii când vei fi mare?” și să începem să adresăm întrebări care să pună în valoare identitatea, curiozitatea și valorile copiilor. În loc să cerem un răspuns fix și limitativ, oferim un spațiu deschis pentru explorare și exprimare autentică.

Copiii nu sunt proiecte de carieră, ci ființe în dezvoltare care au nevoie să fie văzute și auzite pentru cine sunt cu adevărat.

CITEȘTE ȘI: Importanța relației părinte-copil în dezvoltarea emoțională​