Câteva cuburi, așezate pe o farfurie alături de pâine caldă și legume coapte, sunt suficiente pentru a înțelege de ce acest ritual culinar a devenit aproape un simbol al regiunii. Marinada nu înseamnă doar aromatizare, ci și un exercițiu subtil de echilibru: uleiul leagă sarea și aciditatea, în timp ce ierburile și condimentele deschid un spectru de arome care se intensifică odată cu trecerea timpului.
Feta are în spate o tradiție solidă – maturată în saramură timp de cel puțin două luni, obținută din lapte de oaie sau cu un procent mic de lapte de capră, protejată prin indicație de origine și prezentă în texte vechi de peste două milenii. Fragilitatea ei face ca marinarea scurtă să fie nu doar potrivită, ci ideală, deoarece brânza absoarbe rapid uleiul și aromele care o înconjoară.
Feta este brânza Gărzii de Onoare a Greciei: maturată minimum două luni în saramură, obținută tradițional din lapte de oaie (cu posibilitate de până la 30% lapte de capră), cu denumire de origine protejată în UE din 2002. Numele vine din italianul fetta („felie”), intrat în uz în secolele XVII–XVIII, dar obiceiul brânzeturilor ținute în saramură e mult mai vechi, menționat în texte grecești încă din Antichitate. Feta se maturizează în butoaie de lemn sau în cutii metalice, iar textura ei fragedă și ușor friabilă o face ideală pentru marinare scurtă în uleiuri parfumate – o tehnică răspândită în toată zona mediteraneană.
CITEȘTE ȘI: Rețetă de frittata cu feta. E perfectă la orice oră a zilei
Alegerea brânzei și pregătirea ei
Pentru un rezultat autentic, merită să cauți feta originală, vândută în bloc și păstrată în saramură. Caută mențiunea PDO/„Feta” și o brânză care se rupe curat, fără să fie făinoasă. Variantele industriale, pre-tăiate sau făcute din lapte de vacă, nu oferă nici textura, nici gustul cu adevărat grecesc. Scoate blocul din saramură, tamponează-l atent și lasă-l 20–30 de minute pe un șervețel să elimine excesul de apă; dacă e prea sărată, o poți înmuia 10 minute în lapte rece, apoi o usuci din nou. Taie în cuburi de 1,5–2 cm – suficient de mari cât să rămână integrale la manipulare.
CITEȘTE ȘI: Rețetă tradițională grecească de brânză feta saganaki
Infuzia de ulei
Uleiul de măsline este mai mult decât un mediu de păstrare – este liantul care transformă preparatul. Folosește un ulei extravirgin de calitate, încălzit ușor cu felii subțiri de coajă de lămâie, un cățel de usturoi, oregano sau cimbru. Nu trebuie să sfârâie, ci doar să prindă o vibrație aromatică. După ce se răcorește, uleiul se toarnă peste feta așezată într-un borcan de sticlă, asigurându-te că brânza e complet scufundată.
Condimente și ierburi aromatice folosite
Oregano-ul sălbatic rămâne amprenta clasică a Greciei, dar combinațiile pot fi multiple. Piperul zdrobit și coaja de citrice aduc un registru proaspăt, în timp ce rozmarinul discret, coriandrul spart sau boiaua afumată dau profunzime și caracter. Vara, menta sau mărarul completează brânza cu note verzi, ascuțite, iar iarna frunza de dafin sau portocala oferă rotunjime și căldură. Pentru un borcan mai bogat se pot adăuga măsline, roșii uscate ori capere, cu condiția să fie bine scurse pentru a nu tulbura uleiul.
CITEȘTE ȘI: Rețetă grecească de plăcintă cu spanac și brânză feta. Rețeta Spanakopita
Păstrare
Brânza marinată trebuie să rămână mereu acoperită de ulei, iar recipientul să fie curat și păstrat la frigider. Din motive de siguranță, preparatul ar trebui consumat în decurs de două săptămâni. Dacă uleiul se întărește, e suficient ca borcanul să stea câteva minute la temperatura camerei. Uleiul rămas, odată strecurat, este la rândul lui un condiment prețios: merge turnat peste legume coapte, cartofi rumeniți sau folosit ca bază pentru un dressing intens.
Cum se consumă
Feta marinată are darul de a se integra în multe scenarii culinare. E perfectă ca aperitiv, cu pâine prăjită sau lipie, dar și ca ingredient în salate: fie în cea tradițională cu roșii și castraveți, fie în combinații surprinzătoare, precum cu pepene roșu și frunze de mentă. Merge într-un bol de cereale, într-o farfurie de paste cu roșii cherry, adăugată pe pizza albă imediat după coacere sau ca finisaj peste vinete și dovlecei copți. Însoțită de un vin alb cu mineralitate sau un rosé sec, își arată întreaga eleganță.
Feta marinată nu e o rețetă rigidă, ci un format care îți cere doar patru lucruri: o brânză autentică, un ulei de calitate, condimente bine alese și răbdarea de a-i lăsa aromele să se împrietenească. Rezultatul este un mezze simplu și sofisticat, demn de masa unui bistro, dar ușor de pregătit în orice bucătărie de acasă.
CITEȘTE ȘI: Cartofi cu brânză feta la cuptor
Feta grecească marinată în ulei de măsline, cu ierburi și lămâie
Ingrediente
- 1 cățel de usturoi, tocat grosier
- coaja de la 1 lămâie, în 3–4 fâșii late (fără partea albă)
- 360 ml ulei de măsline extravirgin
- 4 crenguțe oregano proaspăt
- 4 crenguțe cimbru proaspăt
- 1 lingură boabe de piper negru, zdrobite grosier
- 1 linguriță semințe de fenicul, zdrobite ușor
- 1 bucată feta grecească, 450 g, tăiată cuburi de 2 cm
Mod de preparare
Într-un vas mic, pe foc foarte mic, se pun uleiul, usturoiul, fâșiile de coajă de lămâie, oregano, cimbrul, piperul și feniculul. Se încălzește blând aproximativ 5 minute, doar până apar mici bule la suprafață și aromele se infuzează—uleiul nu trebuie să se prăjească. Se ia de pe foc și se lasă 10 minute să se răcorească.
Cuburile de feta se așază într-un bol termorezistent sau într-un borcan încăpător. Se toarnă peste ele uleiul aromat (cu tot cu ierburi și condimente), având grijă ca brânza să fie complet acoperită. Se acoperă și se dă la frigider minimum 24 de ore și până la 2 săptămâni.
