În fiecare an, aproximativ un miliard de oameni se infectează cu gripă la nivel mondial, iar 3-5 milioane dintre aceștia fac forme severe de boală, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În Europa, între 15.000 și 70.000 de oameni decedează din cauza complicațiilor provocate de gripă.
Există patru tipuri principale de virusuri gripale: A, B, C și D. Dintre acestea, tipurile A și B sunt responsabile pentru majoritatea îmbolnăvirilor la oameni. Iată care sunt principalele caracteristici ale fiecărui virus gripal:
- Virusul de tip A provoacă cele mai multe îmbolnăviri în timpul epidemiilor sezoniere de gripă. El suferă frecvent mutații, iar acest lucru îi permite să se adapteze rapid și să infecteze un număr mai mare de oameni.
- Virusul de tip B are o răspândire mai limitată, dar poate deveni și el predominant în unele sezoane.
- Virusul de tip C produce infecții ușoare, asemănătoare celor care apar în răcelile comune: congestie nazală, dureri ușoare în gât, tuse și, uneori, febră ușoară.
- Virusul de tip D infectează doar animalele, în special bovinele. Deși nu au fost raportate cazuri de infectare umană cu acest virus descoperit mai recent, el ar putea suferi mutații care să permită transmiterea lui la oameni.
Simptome de gripă A vs. simptome de gripă B. Asemănări și deosebiri
Ambele tipuri de gripă provoacă simptome respiratorii și generale similare, care debutează brusc și intens. Cele mai comune sunt:
- febră peste 38°C
- frisoane și transpirații
- dureri musculare și articulare
- dureri de cap
- dureri în gât
- tuse uscată, persistentă
- oboseală accentuată
- stare generală de rău
- vărsături sau diaree, mai des la copii
Gripa A provoacă forme mai severe de boală decât gripa B, potrivit European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Ea poate afecta persoane de toate vârstele și tinde să provoace:
- febră mai mare
- frisoane puternice
- o stare generală mai severă
Gripa B este, în general, mai blândă. Ea afectează mai ales copiii, iar la adulți are o evoluție mai ușoară de obicei.
Care gripă e mai periculoasă, A sau B?
Gripa de tip A este considerată mai periculoasă, atât din perspectiva răspândirii, cât și a evoluției sale. Dintre toate virusurile gripale, doar cel de tip A are potențialul de a provoca pandemii. Pentru că suferă frecvent mutații și variații genetice, este dificil de controlat. El afectează toate grupele de vârstă și se răspândește mai rapid decât virusul de tip B. De altfel, toate pandemiile gripale din istoria omenirii au fost provocate de virusuri de tip A.
În plus, gripa A este asociată și cu forme mai severe de boală și cu un risc crescut de complicații. Tocmai această combinație între capacitatea mare de răspândire și severitatea simptomelor face ca virusul gripal A să fie considerat cel mai periculos dintre toate.
Totuși, nici gripa B nu trebuie subestimată. Ea poate duce la complicații grave, uneori chiar fatale la copiii mici, la vârstnici și la persoanele cu sistem imunitar slăbit.
Ce complicații poți dezvolta de la gripă A vs. gripă B?
Ambele tipuri de gripă pot crea probleme serioase, dar gripa A are un potențial mai mare de a provoca forme grave și complicații sistemice. Acestea sunt mai frecvente și mai severe în special la vârstnici, persoane cu boli cronice, gravide și persoane cu imunitate scăzută.
Gripa de tip A poate cauza:
- pneumonie virală (direct provocată de virus)
- pneumonie bacteriană secundară
- bronșită acută sau cronică
- sinuzită
- otită medie
- miocardită (inflamația mușchiului cardiac)
- encefalită (inflamația creierului)
- miozită (inflamația mușchilor)
De asemenea, gripa A poate agrava boli cronice precum astmul, BPOC, diabetul sau bolile cardiovasculare.
În timp ce virusul de tip A este asociată cu afectări mai extinse și mai severe, care pot pune viața în pericol, virusul B tinde să provoace complicații mai ușoare și localizate, dar nu trebuie subestimate. În general, gripa B poate cauza:
- otită medie
- sinuzită
- bronșită
- în cazuri rare, encefalită sau pneumonie
Diferă tratamentul pentru gripă A față de cel pentru gripă B?
Tratamentul este similar pentru ambele tipuri de gripă și se bazează pe:
- repaus la pat și hidratare
- antitermice și analgezice (paracetamol, ibuprofen)
- antivirale (oseltamivir sau zanamivir), recomandate în formele moderate sau severe
Totuși, în cazul gripei A, antiviralele sunt prescrise mai frecvent, din cauza riscului mai mare de complicații. În ambele situații, automedicația cu antibiotice este contraindicată, deoarece gripa este cauzată de un virus, nu de o bacterie.
Citește și: Ce este vaccinul antigripal. Ce conține și cât e de sigur, potrivit medicilor
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
(P) Cum alegi un supliment eficient pentru tuse productivă în sezonul rece... Ce este boala autoimună de care suferă Emil Rengle. Cum se manifestă colita ulcerativă...