Cum mancam, ce gandim despre mancare si despre viata este la fel de important ca numarul de calorii sau calitatea alimentelor. Si asta pentru ca exista o legatura foarte stransa intre minte si corp, intre ganduri si comportament, si nu suntem doar niste masini biologice care functioneaza cu mancare.
Legatura minte-corp
Yoghinii din India aveau o vorba: „Corpul este mintea solidificata, iar mintea este corpul lichefiat". Asadar, ar fi gresit sa analizam procesele care au loc in corp facand abstractie de ganduri, emotii, sentimente.
Ceea ce gandim influenteaza toate procesele fiziologice din organism. Felul cum arata mancarea in farfurie si ce gandim despre aspectul preparatelor, dar si gustul, mirosul, placerea cu care mancam influenteaza digestia, asimilarea si arderea caloriilor. Digestia va fi diferita cand mancam ceva ce ne place, fata de ceva ce nu ne place - chiar daca valoarea nutrientilor este aceeasi.
Astfel, daca iti place mancarea (ca aspect, dar si ca gust) te vei satura mai repede si, prin urmare, vei manca mai putin. Potrivit specialistilor de la Universitatea Cornell din Illinois, volumul de alimente pe care il mancam la o masa depinde atat de factori care tin de actul de a manca (socializare, distragerea atentiei de la masa), cat si de factori care tin de hrana in sine (mod de prezentare, marimea farfuriilor).
Faptul ca organismul nu are nevoie doar de alimente pentru a functiona normal a fost descoperit si de nutritionistii de la NASA, care au incercat sa creeze pentru astronauti un aliment complet. Bautura obtinuta - care continea toti nutrientii necesari unui om - a fost testata la sol timp de o saptamana. Rezultatele experimentului nu au fost deloc cele asteptate: unii astronauti au avut probleme digestive, dureri de cap, altii s-au simtit slabiti sau au prins virusi de raceala pe care nu ii mai avusesera vreodata.
Toxinele din minte
Asa cum exista alimente toxice, exista si ganduri toxice, nu mai putin periculoase pentru sanatate. Poate ai gandit, poate ai auzit de multe ori in jurul tau ca „grasimile nu sunt bune, ma ingrasa", „mancarea este inamicul meu", „mancarea ma ingrasa", „daca mananc in acest fel, voi fi fericita, voi arata perfect", „dieta mea trebuie sa fie perfecta", „daca as pierde X kilograme, as fi fericita" etc. 
Acestea sunt presupuneri incorecte care, din nefericire, controleaza si dirijeaza viata multor oameni. Sunt, de fapt, credinte nutritionale toxice, care trebuie descoperite si combatute, intrucat au o putere nebanuita nu doar asupra dietei, ci si asupra sanatatii fizice si psihice in general.
„Grasimea este rea"
Multi oameni isi ghideaza dieta dupa aceasta asertiune - preluata din mass-media sau din familie -, in dorinta de a slabi si de a se proteja de boli. Ei aleg, asadar, diete sarace in grasimi (cu iaurt degresat, salate cu dressinguri fara grasimi, carne slaba, de exemplu) si priveaza corpul de acest macronutrient vital care este grasimea.
Vor fi in scurt timp uimiti de apetitul mare pe care il vor avea si de poftele, de altfel firesti, pentru mancarurile cu grasimi.
Este adevarat insa ca exista si grasimi nocive - cum ar fi cele sintetice sau uleiurile hidrogenate din mancarea tip junk food (gogosi, chipsuri, burgeri, cartofi prajiti, sucuri acidulate - in general, preparate care au doar gust, fara sa ofere organismului substante nutritive).
Dar sa-ti conduci viata dupa afirmatia „grasimile sunt rele" este gresit, te impiedica sa-ti atingi scopul - acela de a slabi - si, mai grav, te poate imbolnavi.
Sursa: Good Food
VIDEO! Medicii din Targu Mures au fost premiati la Neata... Studiu: Nu toate dietele sunt bune pentru inima!...
