Teflonul - ce este și cât de periculos e. Se poate folosi o tigaie de teflon zgâriată?

Urmărește A1 pe Discover

Tigăile din teflon au revoluționat gătitul prin suprafața lor antiaderentă. Deși sunt considerate sigure, în ultimii ani, au apărut tot mai multe semnale de alarmă privind riscurile folosirii teflonului, mai ales când este supraîncălzit sau deteriorat. Informarea corectă este esențială înainte de a cumpăra vase de gătit.

Ce este teflonul

La început, teflonul a fost utilizat în domeniile militar și industrial. Abia în anii ’60 a ajuns și în bucătării, când a fost aplicat pe tigăi și cratițe. Acest material este rezistent și are o suprafață extrem de alunecoasă, ceea ce îl face ideal pentru vase de gătit.

Suprafața antiaderentă face ca tigăile să fie practice și ușor de curățat. De asemenea, necesită foarte puțin ulei sau unt, fiind o metodă de gătit săracă în grăsimi.

Cât de periculos este teflonul pentru organism

Îngrijorările cu privire la riscurile pentru sănătate au pornit de la o substanță numită PFOA (acid perfluorooctanoic), folosită în trecut la fabricarea teflonului (și a altor produse antiaderente sau impermeabile). Studiile au asociat această substanță cu tulburări hormonale, afectarea ficatului și rinichilor, probleme de fertilitate, complicații în sarcină și chiar anumite tipuri de cancer.

Începând cu anii 2010, PFOA a fost eliminat treptat din producția tigăilor de teflon. Din 2015, vasele antiaderente nu mai conțin deloc această substanță și sunt etichetate „fără PFOA”. Prin urmare, efectele asupra sănătății cauzate de expunerea la PFOA nu mai reprezintă un motiv de îngrijorare, conform Healthline.

Totuși, majoritatea tigăilor antiaderente conțin alte substanțe din familia PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice), din care face parte și PFOA. Efectele lor asupra organismului uman nu sunt pe deplin înțelese. PFAS sunt denumite și „chimicale eterne”, deoarece se descompun foarte greu și persistă în mediu și în organism.

Studiile au asociat expunerea la PFAS cu un risc crescut de afectare hepatică, boală cronică de rinichi, tulburări tiroidiene, hipertensiune arterială, probleme de fertilitate și anumite tipuri de cancer. Cercetările cu privire la efectele lui asupra organismului uman sunt în desfășurare.

Citește și: Alternative pentru teflon: Ce tipuri de case sӑ folosim

Ce se întâmplă dacă folosești o tigaie de teflon zgâriată

Astăzi, tigăile de teflon sunt considerate sigure, cu condiția să fie folosite corect. Dacă sunt deteriorate sau utilizate la temperaturi înalte, pot elibera substanțe chimice în aer sau în alimente.

Când tigaia este zgâriată, particule mici de teflon (PTFE) pot ajunge în mâncare. Teflonul este un polimer sintetic, adică un tip de plastic. Când stratul antiaderent este zgâriat, se pot desprinde din el fragmente extrem de mici, cu dimensiuni sub 5 mm, numite microplastice.

O singură zgârietură pe suprafața de teflon poate elibera peste 9.000 de particule de microplastic și nanoplastic, potrivit unui studiu din 2022 publicat în revista Science of the Total Environment. Acestea pot contamina mâncarea, iar dacă se acumulează în corpul uman, pot cauza tulburări digestive și hormonale, probleme neurologice și chiar cancer.

Odată cu deteriorarea stratului antiaderent, pot fi eliberați și compuși PFAS. Aceștia pot ajunge în alimente sau pot fi inhalați sub formă de vapori, mai ales în timpul gătitului la temperaturi foarte ridicate.

Când o tigaie de teflon este încălzită la temperaturi de peste 260°C, stratul antiaderent poate începe să se descompună și să elibereze vapori toxici care provoacă o afecțiune rară cunoscută ca „febra fumului de polimer” sau, popular, „gripa teflonului”. Simptomele sunt asemănătoare gripei și debutează de obicei la 12 ore de la expunerea la vapori, potrivit National Library of Medicine. Acestea includ:

• febră;
• stare de rău;
• dureri musculare;
• dificultăți de respirație;
• senzație de apăsare în piept;
• tuse uscată;
• dureri de cap.

Recuperarea completă durează de obicei câteva zile. Expunerea semnificativă la vapori poate duce la edem pulmonar (acumulare de fluide în alveolele pulmonare care poate duce la deces) sau leucocitoză (număr mare de globule albe).

La ce se mai folosește teflonul în afară de tigăi

Pentru că este un material durabil și cu o rezistență chimică ridicată, teflonul are o gamă largă de utilizări casnice și industriale. Se folosește în:

• textile impermeabile, cum ar fi pelerinele de ploaie;
• cabluri electrice (ca izolație) și semiconductori;
• echipamente medicale;
• benzi adezive speciale;
• componente din industria aeronautică și auto;
• pompe și valve rezistente la coroziune.
• Teflonul nu este un material biodegradabil, dar este reciclabil.

Cum evităm contaminarea alimentelor cu teflon

Pentru a găti în siguranță în tigăile de teflon, este bine să îți iei câteva măsuri de precauție:

• Nu folosi ustensile metalice. Alege spatule din lemn, silicon sau plastic rezistent la căldură;
• Evită supraîncălzirea. Nu lăsa tigaia goală pe foc și folosește întotdeauna o flacără mică sau medie la gătit;
• Nu spăla cu bureți abrazivi. Aceștia pot deteriora stratul antiaderent;
• Aruncă tigaia dacă e vizibil zgâriată sau ciobită. Când suprafața teflonului este deteriorată, substanțele toxice pot ajunge în mâncare;
• Aerisește bucătăria când gătești în tigăi de teflon. În acest mod, vei minimiza inhalarea vaporilor potențial toxici;
• Ia în considerare alternative mai sigure, cum ar fi vasele din ceramică, inox sau fontă.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.