Ideea pare desprinsă dintr-un film, însă proiectul din spatele fotografiilor este real și se numește Capsula Mundi. A fost creat în Italia de designerii Anna Citelli și Raoul Bretzel și propune o abordare diferită asupra locului de veci: în locul unui cimitir plin cu pietre funerare, cei doi și-au imaginat o adevărată pădure, în care fiecare copac să marcheze locul în care se află o persoană decedată. Informațiile despre proiect sunt prezentate pe site-ul oficial www.capsulamundi.it.
Cum funcționează capsula care ar putea înlocui sicriul
Conceptul este simplu. Capsula are forma unui ou și ar urma să fie realizată dintr-un material biodegradabil. Corpul persoanei decedate ar fi așezat în interior în poziție fetală. Ulterior, capsula ar fi îngropată în pământ asemenea unei semințe, iar deasupra ar fi plantat un copac ales înainte de moarte de persoana respectivă. În locul pietrei funerare, copacul ar deveni astfel monumentul celui decedat.
Familia ar putea reveni în acel loc pentru a îngriji arborele, iar ideea creatorilor este ca, în timp, cimitirele să se transforme în adevărate păduri: „Un copac, ales în timpul vieții de persoana decedată, va fi plantat deasupra și va servi drept memorial”, explică realizatorii proiectului pe www.capsulamundi.it.
Corpul nu se „transformă într-un copac”
Aici trebuie făcută însă o diferență între imaginile devenite virale și ceea ce se întâmplă în realitate. Corpul uman nu se transformă, propriu-zis, într-un copac. Potrivit creatorilor Capsula Mundi, materialul din care ar urma să fie realizată capsula nu ar împiedica procesul natural de descompunere.
În timp, microorganismele din sol descompun materia organică, iar mineralele rezultate pot intra în circuitul natural al solului. Copacul este însă plantat separat, deasupra capsulei. Prin urmare, formularea devenită virală potrivit căreia „după moarte corpul tău se transformă într-un copac” este mai degrabă o metaforă.
Poți fi înmormântat acum într-o astfel de capsulă?
Nu în capsula mare prezentată în imaginile virale. Aceasta este una dintre cele mai importante precizări făcute chiar de realizatorii proiectului. Capsula destinată unui corp uman întreg se află încă în faza de dezvoltare și nu este disponibilă pe piață: „Producem și vindem urnele biodegradabile Capsula Mundi. Capsula pentru corp se află încă în faza de dezvoltare și nu este pregătită pentru piață”, precizează realizatorii.
Proiectul pentru corpul întreg există de mai mulți ani, iar prototipul său a fost prezentat inclusiv la expoziții internaționale, însă asta nu înseamnă că oamenii sunt în prezent înmormântați în asemenea capsule. În plus, legislația privind înmormântările diferă de la o țară la alta.
Ce variantă Capsula Mundi poate fi cumpărată deja
Există însă o versiune care se comercializează. Este vorba despre o urnă biodegradabilă destinată cenușii unei persoane care a fost incinerată. Și aceasta are forma unui ou. Cenușa este introdusă în interior, urna este îngropată, iar deasupra poate fi plantat un copac potrivit climei și ecosistemului local.
Capsula se degradează treptat în sol. Creatorii spun că procesul lent este important și din alt motiv. Cenușa rezultată după incinerare are un pH ridicat și poate crea probleme plantelor dacă este pusă direct în cantități mari în sol. Degradarea progresivă a urnei permite cenușii să se amestece treptat cu pământul.
Ideea ar putea schimba și felul în care arată cimitirele
Una dintre cele mai interesante părți ale proiectului nu este capsula propriu-zisă, ci imaginea cimitirului pe care și-o propun creatorii. În locul șirurilor de pietre funerare ar exista copaci. Fiecare persoană ar putea alege în timpul vieții arborele care va fi plantat în memoria sa, în limita speciilor potrivite zonei respective.
În conceptul Capsula Mundi, copacii nu ar avea neapărat plăcuțe funerare. Poziția lor ar putea fi înregistrată prin GPS, astfel încât familia să găsească locul. În cazul în care un arbore s-ar usca sau ar fi distrus de vreme, acesta ar urma să fie înlocuit cu unul similar.
De ce a apărut ideea unui cimitir transformat în pădure
Creatorii proiectului pornesc de la o comparație simplă. Pentru realizarea unui sicriu tradițional este nevoie de lemn, în timp ce copacul folosit pentru acesta a avut nevoie de ani sau chiar zeci de ani pentru a crește. Sicriul are, în schimb, o utilizare foarte scurtă: „Vrem să plantăm copaci în loc să-i tăiem”, este una dintre ideile pe care se bazează proiectul Capsula Mundi.
Proiectul face parte dintr-o tendință mai amplă privind așa-numitele „green burials”, înmormântări prin care se încearcă reducerea impactului asupra mediului. Iar unele dintre variantele care până nu demult păreau experimentale sunt deja folosite.
O femeie a fost înmormântată într-un sicriu făcut din ciuperci
Un astfel de caz a avut loc chiar în septembrie 2026, în Australia. O femeie în vârstă de peste 70 de ani a devenit prima persoană din această țară înmormântată într-un sicriu realizat din miceliu, rețeaua de filamente a fungilor și fibre de cânepă.
Înmormântarea a avut loc la Springwood Cemetery, în Blue Mountains, New South Wales. Sicriul a fost realizat de compania olandeză Loop Biotech și este „crescut” într-o matriță, într-un spațiu cu temperatură și umiditate controlate. Procesul de fabricație durează aproximativ o săptămână. După ce este introdus în pământ, producătorii spun că materialul sicriului se descompune în aproximativ 45 de zile. Potrivit The Guardian, mii de asemenea sicrie au fost deja folosite în Europa și Statele Unite.
Înmormântările „verzi” sunt tot mai căutate
Capsulele biodegradabile nu sunt singura idee apărută în ultimii ani. Există deja sicrie din materiale naturale, cimitire în păduri, urne biodegradabile, iar în anumite țări sunt permise proceduri precum compostarea umană sau hidroliza alcalină, cunoscută și drept „cremare cu apă”.
The Guardian relata încă din 2025 despre interesul tot mai mare pentru asemenea alternative și despre apariția unor variante care încearcă să reducă folosirea lemnului, betonului, metalelor sau a substanțelor utilizate la îmbălsămare. În cazul capsulei devenite virale pe internet, însă, diferența rămâne importantă.
Citește și:
Un „cod” vechi de 4.500 de ani s-ar ascunde în Marea Piramidă din Giza. Ce ar putea dezvălui despre adevăratul ei scop...