Mănăstirea Putna a fost supranumită Ierusalimul Neamului Românesc de către poetul național, Mihai Eminescu. Ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare, este una dintre cele mai arhitectonice, religioase și culturale perle ale Bucovinei.
Această mănăstire este situată în comuna cu același nume, la 72 de km de Cetatea de Scaun a Sucevei.
Mănăstirea Putna a fost una dintre cele mai importante ctitoriri religioase şi arhitecturale realizate de către Ştefan cel Mare
Stefan cel Mare a ales locul după ce a tras cu arcul
În vara anului 1466, a început construcția Mănăstirii Putna, iar sfințirea lăcașului având loc pe data de 3 septembrie 1469.Despre alegerea locului de zidire avea să scrie peste aproape 300 de ani cronicarul Ion Neculce în „O samă de cuvinte. Letopiseţul Ţării Moldovei”:
„Ştefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ştefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Şi este mult locu de unde au tras pănă în mănăstire. Pus-au şi pe trii boierenaşi de au tras, pre vătavul de copii şi pre doi copii din casă. Deci unde au cădzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cadzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotniţa”.
Scopul domnitorului era ca la această mănăstire să fie îngropat el și familia sa. După moartea din 2 iulie 1504, la vârsta de 65 de ani, ca urmare a infectării unei răni mai vechi, Ștefan cel Mare va fi înmormântat la Putna. Tot aici au mai fost înmormântate Maria de Mangop (a doua soţie), Maria Voichiţa (ultima soţie), unul dintre fii domnitorului, Bogdan al III-lea cel Orb, dar şi alţi urmaşi ai săi.
La aproximativ 15 ani de la inaugurarea acesteia, chiliile au fost distruse, iar biserica a fost parțial afectată într-un incendiu izbucnit în interirorul mănăstirii, pe 15 martie 1484. La porunca domnitorului au fost refăcute chiliile, iar biserica a fost restaurată şi pictată, atât în interior, cât şi în exterior.
Apoi, în 1653, biserica a fost distrusă în urma unor alunecări de teren, dar şi a trecerii oştilor cazace conduse de Timuş Hmelniţki, ginerele domnitorului Vasile Lupu. Acesta din urmă a început refacerea bisericii în scurt timp. Lucrările au fost continuate de următorul domnitor, Gheorghe Ştefan, şi finalizate în 1662 în timpul domniei lui Istrate Dabija.
Citește și: Cateva restaurante interesante in Bucuresti
Mănăstirea Putna a fost incendiată şi jefuită, în vara anului 1691, de ostaşii regelui polon Ioan Sobieski, care sperau să intre în Turnul Tezaurului. În acest loc, care în prezent este singura clădire rămasă din ansamblul ridicat de Ştefan cel Mare la Putna, erau aduse în vremuri tulburi obiectele de preţ ale mănăstirii. În prezent, aici se află cărţi bisericeşti şi manuscrise de mare valoare
Pe fondul luptelor din prima parte a secolui al XVIII-lea dintre ruşi, turci şi tătari, care s-au desfăşurat pe teritoriul Moldovei, ruşii au jefuit mănăstirea. Tot în această perioadă a avut loc şi un cutremur care a provocat distrugeri importante. Astfel că între anii 1756 – 1760, în ansambul mânăstiresc de la Putna se efectuează ample lucrări de restaurare finanţate şi de unii boieri din Moldova şi Ţara Românească.
În afară de Turnul Tezaurului şi Turnul Clopotniţei, la Putna se află şi Turnul lui Eminescu. Construit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviţă, acest turn i-a găzduit câteva zile pe Mihai Eminescu şi Ioan Slavici, care au participat la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, organizată în august 1871 la Putna.
Sursă: Descoperă.ro
Touroperatorul Eturia anunţă că a anulat pachetele de vacanţă pentru China până în luna mai şi cele pentru Iran şi Coree... 15 milioane de oameni sunt în carantină impusă în Italia! Compania Wizz Air a anulat zborurile către Bergamo şi Treviso...
