Urmărește A1 pe DiscoverDecizia vine însă la pachet cu numeroase controverse, atât în plan economic, cât și politic.
Salariul minim a fost majorat, după cerințele UE. Ce reprezintă acest lucru și ce diferențe s-au făcut
Conform angajamentelor luate la începutul anului, România trebuie să aplice directiva europeană privind salariile minime adecvate până în 2026. Aceasta cere statelor membre să asigure un venit minim care să permită un trai decent, corelat cu prețurile și nivelul de productivitate din fiecare țară.
În acest context, majorarea salariului minim național pare un pas firesc. Totuși, efectele ei sunt privite cu prudență de specialiști, potrivit digi24.ro.
Economiștii avertizează: „Salariul minim unic ignoră diferențele regionale”
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea atrage atenția că impunerea unui salariu minim unic la nivel național nu este o soluție potrivită pentru România, din cauza disparităților economice dintre regiuni.
„Aplicând un salariu minim la nivelul unui teritoriu foarte vast, ignorăm faptul că diferă extraordinar de mult condițiile în interiorul acelui teritoriu”, a explicat Năsulea la tv, potrivit sursei citată mai sus.
El a dat exemplul Germaniei, unde salariile minime sunt stabilite prin negocieri la nivel de ramură sau regiune, între angajatori și angajați. Un astfel de model ar permite o adaptare mai realistă la situația economică locală.
Profesorul Năsulea mai avertizează că, în România, discuția despre salariul minim este adesea percepută ca o nouă formă de „taxă de protecție”, nu ca o măsură socială reală.
„El spune că discuția privind salariul minim „va fi interpretată de foarte mulți oameni ca fiind o nouă încercare de a crește taxa de protecție, nicidecum o încercare de a duce la o măsură cu efect social care să ridice nivelul de venit pentru acei oameni din zone defavorizate”, a spus economistul.
Citește și: De ce vor fi oamenii cu 24% mai săraci până în 2100. Fenomenul care poate schimba întreaga planetă
El a subliniat și o altă problemă structurală: imposibilitatea de a lucra part-time în condiții echitabile, din cauza obligației de a plăti contribuțiile ca pentru o normă întreagă. În opinia sa, acest lucru descurajează angajarea și rigidizează piața muncii.
Dispută în coaliția de guvernare
Majorarea salariului minim a provocat tensiuni între partenerii de guvernare. Măsura este susținută de social-democrați, în timp ce liberalii avertizează asupra presiunilor suplimentare puse pe mediul privat.
În ziua anunțului, premierul Ilie Bolojan a participat la inaugurarea unei companii germane la Oradea, unde a subliniat importanța investițiilor private pentru economia națională:
„Cei care lucrează în companiile private duc ţara în spate, pentru că fiecare plăteşte un impozit, iar din aceste impozite bugetul de stat încasează venituri din care putem să facem investiţii”, a spus premierul.
Declarația sa a fost interpretată ca un semnal de sprijin pentru mediul de afaceri, în contrast cu poziția mai populistă a partenerilor de coaliție.
Deși măsura a fost prezentată drept un pas important pentru creșterea nivelului de trai, impactul direct asupra angajaților este modest. Potrivit estimărilor guvernamentale, salariul minim net crește cu aproximativ 40 de lei, în timp ce statul va încasa mai mult din contribuțiile aferente.
Creșterea salariului minim, impusă de directivele europene, marchează un pas spre convergența economică cu restul Uniunii. Totuși, în lipsa unor reforme structurale și a unei adaptări regionale, există riscul ca măsura să accentueze inegalitățile și să afecteze competitivitatea unor zone mai puțin dezvoltate.
Pentru moment, România se află între presiunea Bruxelles-ului și realitățile economice interne — o ecuație complicată, în care fiecare decizie are atât câștigători, cât și pierzători.
Atacatorii se dau drept companii aeriene în noua campanie de e-mailuri frauduloase. Care sunt recomandările specialiștil... Nouă reglementare pentru toți românii care dețin panouri fotovoltaice. Ce spune legea...
