Urmărește A1 pe DiscoverÎnalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis ca marjă de eroare tehnică a aparatelor radar aflate în dotarea Poliției Rutiere să nu mai fie luată în calcul la stabilirea vitezei șoferului contravenient.
Înregistrarea făcută de radar e singurul document valabil care nu mai poate fi astfel contestată apelând la calcule și interpretări legate de marjele de eroare în baza cărora radarele au fost omologate și calibrate. Decizia instanței este pronunțată, dar încă nu este aplicabilă pentru că nu a fost publicată în Monitorul Oficial.
Până mai ieri, șoferii știau că pot ataca în instanță o amendă aplicată pentru depășirea limitei de viteză sau decizia polițistului rutier de a le fi suspendat permisul de conducere în baza constatării vitezei de rulare a autovehiculului cu ajutorul aparatelor radar. Aveau de partea lor un mic ajutor: acea marjă tehnică de eroare admisă de +/- 3 km/h la viteze de până la 100 km/h şi de +/- 3% din valoarea vitezei înregistrate în cazul vitezelor de peste 100 km/h în cazul radarelor aflate pe autoturisme staţionate.
Dacă aparatul radar era montat pe o mașină aflată în mișcare din dotarea Poliției Rutiere ”ajutorul” șoferilor era de 4 km/h la viteze de până la 100 km/h şi de +/- 4% din valoarea vitezei înregistrate în cazul vitezelor de peste 100 km/h. Acum, toate aceste date tehnice sunt istorie.
Marja de eroare – care nu e ”prinsă” în nici o lege rutieră și de care judecătorii țineau cont doar în funcție de percepția lor asupra cazului reclamat -, nu mai este acceptată în instanță. Înalta Curte de Casație și Justișie (ÎCCJ) a desființat această mică portiță tehnică a șoferilor grăbiți.
Practic, marja de eroare este admisă doar în procedura de omologare a aparatului, nu și atunci când înregistrările radarului sunt folosite pentru aplicarea sancțiunilor la regimul rutier. În aceste condiții, contestarea imaginilor este imposibilă în lipsa acelei marje tehnice de erorare desființată de decizia a ÎCCJ.
