BNR a revizuit in scadere prognoza de inflatie in 2011 si 2012

Urmărește A1 pe Discover

Principalele declaratii ale guvernatorului BNR:

• Datele privind inflatia au inceput sa arate mai bine si speram ca in aceasta perioada de vara imbunatatirile sa fie substantiale

• Pe partea pozitiva, incepand cu luna mai-iunie avem o corectie pe partea preturilor volatile

• Ne ajuta in continuare persistenta deficitului de cerere

• Avem date care arata o temperare a presiunilor inflationiste din partea unor materii prime agroalimentare: grau, zahar, seminte de floarea soarelui si ne asteptam ca aceste reduceri de preturi sa se manifeste si la produsele prelucrate

• Pretul titeiului: observam ca prognoza agentiei internationale de energie arata ca s-ar putea sa mai creasca pretul la titei, insa prognoza este moderata

• Datele privind folosirea capacitatii de productie ne confirma faptul ca economia a iesit din recesiune

• Cererea de consum treneaza

• Volumul creditelor continua sa fie jos, ceea ce insemana ca populatia incearca sa isi ramburseze creditele contractate anterior si ca nu are inca curajul sa ia noi credite, cel mult refinatatri

• Volatilitatea leului a crescut fata de inceputul anului, dar este mai mica decat in cazul zlotului polonez si a forintului maghiar

• Romania a avut o diminuare a primei de risc

• In ceea ce priveste produsele din tutun, speram ca la anul acestea sa isi opreasca contributia negativa la rata inflatiei

• Fata de trimestrul anterior, in continuare maniera in care se calculeaza accizele la tutun au adus un plus de inflatie

• Ipotezele externe ale proiectiei nu sunt cu mult deosebite. Avem o imbunatire la pretul petrolului, datele din zona euro sunt usor in sus, ca si datele economice din zona euro

• Anticipatiile inflationiste se inscriu pe o curba descendenta, dar graduala.

• BNR a revizuit in scadere proiectia de inflatie pentru 2011, de la 5,1% la 4,6%. Pentru 2012, prognoza se reduce de la 3,6% la 3,5%

• Avem o revizuire a inflatiei anuale CORE 2

• Suntem mai otimisti in ceea ce priveste impactul deficitului de cerere.

• Impulsul fiscal este in continuare prociclic pe intreg orizontul pe prognoza

• Potentiale cauze de abatere de la traiectoria proiectata: mediul extern nu il vedem actionand favorabil pentru noi, dimpotriva, din cauza crizei din zona euro. Impactul nefavorabil se poate manifesta prin iesiri de capital si lipsa de incredere

• In sensul accentuarii neincrederii mai actioneaza si cursul de schimb eur/usd

• S-ar putea sa fie presiuni de iesire a capitalului strain, insa vreau sa va anunt ca piata financiara s-a adancit. Piata de titluri de stat cu un volum considerabil mai mare

• Avem dinamica preturilor administrate, incertitudini in care se va calcula si efectua eliminarea subventiilor si incertitudini legate de liberalizarea pietei gazelor si a energiei electrice

• Credem ca economia este destul de bine asezata pe o directie buna. Ramane vulnerabilitatile legate de mediul extern

• Modificarea prognozei de inflatie vine din partea preturilor volatile. In prima jumatate a anului ne-au facut sa ne ducem cu prognoza destul de in sus, in special a preturilor la energie, pretului titeiului, produselor agroalimentare

• Acum situatia este cu totul alta si nu suntem decat la revenirea preturilor spre ceea ce erau in toamna anului trecut. Daca vor continua sa scada probabil ca cifrele vor arata mai bine. Stim insa ce inseamna preturi volatile, asa cum scad, tot asa pot sa creasca

• In plus, balanta riscurilor nu este inca favorabila, tinde sa fie dezechilibrata, cu presiuni in crestere.

• Datoria noastra e sa va spunem lucrurile cum arata. Pe termen scurt arata foarte bine.

• Vedem presiunea din exterior, inflatia importata, ceva mai ridicata. In balanta riscuririlor suntem ceva mai vigilenti. In ceea ce priveste contagiunea, primul lucru care se poate intampla in Romania, investitorii straini sa fie ceva mai putini increzatori

• Nu ne-am schimbat semnificativ datele privind cresterea economica din acest an si anul viitor. Personal, cred ca daca o sa avem un an agricol bun cresterea o sa fie ceva mai mare. Un an agricol bun inseamna un miliard de euro, adica 1% din PIB.

• Daca jumatate din populatie va fi subventionata la energie, contributia acestui pret trebuie sa fie ponderata la jumatate. Nu stim cum se face aceasta ridicare a subventiei

• Vedem o anumita contagiune mai ales pe canalul neincrederii. S-ar putea sa se maifeste ceva mai mult pe calea neincrederii, a crescut ponderea nerezidentilor pe piata din Romania. Avem o piata mai adanca, intermediarii putand ca lucreze cu insrtrumente ceva mai complicate, dar pe de alta parte apar si vulnerabilitati.

• Daca cresterea economica slabeste in UE, bineinteles ca vom avea si o crestere scazuta pe partea externa, ceea ce ar putea sa slabeasca la anul cresterea economica. Speram sa fie compensata, vedeti ca consumul isi revine. In ce masura aceste lucruri se vor compensa, vom vedea in cntinuare.

• Suntem atenti si la situatia bancilor cu capital strain din Romania

• Sa fie prudenti in ceea ce priveste cresterea salariilor si sa nu faca o miscare care apoi sa fie regandita. Sa calculeze de cateva ori si apoi sa ia o decizie. Sa se convinga ca economisirile nu sunt vremelnice si apoi sa ia o decizie. Vedeti ce greu e sa iei apoi inapoi, e sinucidere politica

• Discutia despre salariile bugetarilor transmisa pe toate canalele ca fiind despre toate salariile nu este corecta. Cam o patrime sunt bugetari. De la cei peste 3 milioane se platesc si salariile bugetarilor si pensiile. Eu as avea mai multa grija din punct de vedere al comunicarii

• Programul nostru nu este altul decat cel pe care l-ati auzit recent. Este acest program cu UE si cu inst. financiare internationale. Cred ca este un program foarte bun. A fost o ancora buna, pentru ca a atacat chestiuni care acum devin foarte clare pentru toate tarile.

• Decizia S&P este o decizie care arata ca pana si SUA trebuie sa se ajusteze

• De regula, si in acest moment mai mult, trebuie sa fim prudenti penrtru ca avem o economie deschisa

• Aveam acea politia cu FMI. E o polita mare. Nu e numai un acord de imprumut, e un program de reformare, are componente de mai multe feluri

• Avem efecte relativ pozitive din economia romeasca si efecte preponderent negative care vin din exterior si deocamdata se compenseaza, de aceea nu vedem efecte in ceea ce priveste cursul leului. Noi va dam un sfat, sa nu bagati in seama fluctuatii de 2-3% a leului, pentru ca in felul acesta echilibreaza lucrurile. Nu este cazul sa faceti stiri din acest lucru. Cursul sta pe unde trebuie.

• Preturile adminstrate: stim ca mai urmeaza anumite ajustari ale preturilor administrate, din aceasta cauuza apar la riscuri.

• De cateva trimestre bune, obesrvam o crestere peste medie la capitolul apa, canal, salubritate, de ordinul 10%. Aceasta grupare de tarife are o pondere destul de importanta in indicele preturilor de consum. In spatele acestor cresteri stau 2 lucruri: investitii, care trebuie recuperate, si modernizarile care s-au facut. Nimeni nu poate sa nege ca s-au facut imbunatatiri. Probabil ca aceste majorari vin din cele doua cauze.

• Personal, de la o vreme mi se par exagerate si nu se mai termina

• Creditele in franci elvetieni: In Ungaria portofoliul e mult mai mare si masurile pe care le-au luat e legat de marimea riscurilor. In Ungaria s-a facut doar o reesalonare si se va plati peste 2-3 ani. La noi ponderea e mai mica. Cred ca abordarea trebuie sa fie individuala si din cunostintele noastre ele deja exista. Relatarea facptului ca in Ungaria s-a usurat povara datoriei este falsa, e vorba de inpingerea spre viitor din aceasta povara de plata aparuta din diferenta de curs.

• Sunt riscuri si pentru clienti. In cazul nostru riscurile sunt relativ rezonabile si nu sunt raspindite la toate bancile. Avem doar 2-3 banci unde riscurile sunt mai mari si le-am adresat sugestia sa provizioneze aceste riscuri

In luna iunie 2011, rata anuala a inflatiei a scazut la nivelul de 7,93% de la 8,34% in luna mai, ca rezultat al reducerii preturilor volatile ale alimentelor. Rata anuala a inflatiei de baza masurata prin CORE2 ajustat s-a mentinut insa la nivelul de 4,7% - nivel inregistrat inca din luna aprilie 2011, decelerarea fiind franata de inertia propagarii socurilor adverse anterioare si de prezenta unui efect de baza pe segmentul alimentelor procesate, a anuntat miercuri BNR.

+1

Mai multe fotografii

Evolutia favorabila a preturilor volatile ale alimentelor coroborata cu disiparea completa a efectului de runda intai al socului majorarii TVA in iulie 2010 sunt prevazute a conduce la accelerarea procesului de dezinflatie in lunile imediat urmatoare.