Cine concurează pentru preluarea operaţiunilor Telekom România. Business-ul riscă să intre sub o ”dominaţie" rusească, cu legături controversate

Urmărește A1 pe Discover

Grupul elen OTE şi principalul său acţionar, gigantul german Deutsche Telekom, sunt pe cale să vândă pachetul majoritar de acţiuni deţinut la Telekom România, informaţiile actuale indicând patru competitori care discută în prezent o eventuală preluare a operatorului român de telecomunicaţii sau a unei părţi din afacere: RCS&RDS, companie controlată de omul de afaceri Zoltan Tseszari, grupul francez Orange, compania rusă ER-Telecom, printre cei mai mari 10 jucători din industria de telecomunicaţii din Rusia, şi Spas Rusev, unul dintre cei mai bogaţi, dar şi controversaţi afacerişti bulgari, având strânse legături cu finanţatori ruşi.

Telekom România, brand sub care activează din 2014 foştii operatori Romtelecom şi Cosmote România, este controlată în proporţie de 54,01% de grupul elen OTE, la care Deutsche Telekom deţine o participaţie de 46%.

Informaţii privind o eventuală retragere a celor două companii de pe piaţa românească au apărut la începutul anului şi s-au intensificat în ultimele zile. Omul de afaceri bulgar Spas Rusev, care în ianuarie a declarat că a iniţiat negocieri cu Deutsche Telekom pentru preluarea subsidiarei din România, a revenit recent cu detalii privind progresul discuţiilor.

Rusev a anunţat că a fost invitat să depună o ofertă angajantă pentru acţiunile Telekom România, în cadrul celei de a doua runde de negocieri.

OTE a pregătit deja terenul în vederea unei eventuale vânzări a participaţiei deţinută la Telekom România, operând, recent, o majorare de capital de peste 3,7 miliarde de lei (aproximativ 800 milioane de euro) la divizia de telefonie mobilă Telekom Romania Mobile Communications. Banii aduşi de OTE vor ajuta Telekom România să îşi reducă din datoriile de aproape 4,9 miliarde de lei înregistrate la finele anului trecut.

Cine sunt competitorii pentru Telekom

RCS&RDS

RCS&RDS este printre cei mai mari furnizori locali de internet, pay-tv şi servicii convergente, cu operaţiuni şi în Ungaria, Spania şi Italia, fiind controlată indirect de antreprenorul orădean Zoltan Teszari. Compania-mamă, Digi Communications, a obţinut venituri consolidate de peste 1 miliard de euro anul trecut.

RCS&RDS ar fi interesată în special de activele Telekom din zona telefoniei mobile.

Orange

Orange România este liderul pieţei locale pe segmentul de telefonie mobilă, având peste 10,7 milioane de clienţi şi afaceri de 1,1 miliarde de euro. Compania este deţinută în proporţie de 99,2% de grupul francez Orange. Guvernul francez are o participaţie de 23% la Orange.

Orange ar fi mai degrabă interesată de operaţiunile de telefonie fixă şi TV ale Telekom, segmente unde nu are o prezenţă atât de extinsă.

ER-Telecom

ER-Telecom, printre primii 10 operatori de telecomunicaţii din Rusia, este parte a holdingului Perm Financial and Industrial Group (PFI), controlat de Andrei Kuziaev, creditat de Forbes în 2014 cu o avere de 1,2 miliarde de dolari.

Kuziaev, care este şi preşedintele board-lui ER-Telecom, deţine participaţii la peste 60 de companii prin intermediul PFI. Grupul înregistrează venituri anuale de circa 1 miliard de ruble, având operaţiuni în domenii diverse, de la telecomunicaţii la petrol şi servicii financiare.

ER-Telecom este activă mai ales în regiunile din centrul şi sudul Rusiei europene, cu servicii de telefonie, televiziune prin cablu şi internet pentru aproximativ 11 milioane de gospodării în circa 570 de localităţi. Compania are în portofoliu mărci precum Dom.ru, Enforta şi Electronic City.

Spas Rusev

Rusev este principalul acţionar al Vivacom, cel mai mare operator de telecomunicaţii din Bulgaria. El a preluat pachetul majoritar de acţiuni la companie în august 2016, alături de grupul financiar rus VTB şi Delta Capital, companie deţinută de fostul ministru de finanţe bulgar Milen Velchev, actualmente directorul subsidiarei din Bulgaria a VTB Capital.

Vânzătorul acţiunilor Vivacom a fost chiar VTB, în condiţiile în care grupul a devenit unicul proprietar al holdingului care deţinea compania de telecomunicaţii în 2013, după ce partenerul de afaceri al ruşilor, miliardarul Tzvetan Vassilev, nu şi-a achitat la timp o datorie de 150 milioane de euro către VTB.

Pe lângă Vivacom, Rusev deţine, printre altele, hotelurile Radisson Blu şi Hilton din Sofia. El a intrat deja în afacerea Telekom, preluând recent fosta subsidiară a Deutsche Telekom din Albania cu 50 milioane de euro.

Antreprenorul bulgar, care locuieşte în Londra din anul 1991, este extrem de controversat din cauza legăturilor sale cu finanţatori şi politicieni din Rusia şi Bulgaria.

Potrivit presei bulgare, Rusev este cunoscut drept “oligarhul de dreapta” şi a fost poreclit “eminenţa cenuşie” în timpul guvernului condus de Simeon de Saxa-Coburg-Gotha. El este suspectat şi că ar fi avut legături cu membri ai unor grupări infracţionale din ţara vecină, printre care Ivan “Doctorul” Todorov, condamnat pentru răpirea unui om de afaceri în 1994 şi care a devenit celebru după ce a supravieţuit unui atentat asupra sa în 2003, şi Vasil " Craniul "Bozhkov.

Viitoarea tranzacţie şi, mai ales, cine va prelua din afacerile telekom reprezintă elemente extrem de importante mai ales în perspectiva implicării operatorilor telecom din România în furnizarea serviciilor de telecomunicaţii 5G, în contextul în care ANCOM se pregăteşte să lanseze licitaţia pentru licenţele de telefonie de următoarea generaţie.

Tehnologia 5G, care promite o viteză mobilă de până la 10 ori mai rapidă decât 4G, va crea noi utilizări pe toate planurile, respective soluţii de realitate augmentată, posibilitatea companiilor de a implementa o reţea wireless locală şi capacitatea de a răspunde corespunzător la consumul tot mai mare de conţinut multimedia, fiind astfel vital să aibă un nivel extrem de ridicat de securitate.

Tehnologia 5G va fi mai eficientă energetic decât generaţiile precedente, permiţând instalarea unor elemente de reţea off-grid, independente de reţeaua de alimentare cu energie electrică şi reducând atât costurile operaţionale, cât şi impactul asupra mediului. În plus, prin caracteristicile sale specifice – capacitatea de conectare a unui număr enorm de obiecte (mMTC), latenţa scăzută şi ultra-fiabilitatea (URLLC), tehnologia 5G pare să răspundă foarte bine cerinţelor constructive şi funcţionale ale smart-grids – reţelele inteligente de transport şi distribuţie a energiei, capabile de control în timp real al consumului, cu optimizare instantanee a capacităţilor şi comunicare bidirecţională cu consumatorii.

Argumentând prin importanţa securizării acestor servicii 5G, Administraţia americană Trump le-a cerut aliaţilor săi să interzică, de exemplu, prezenţa tehnologiilor Huawei la licitaţiile pentru reţelele 5G, atenţionând cu privire la riscul de spionaj. RCS&RDS, de exemplu, efectuează testul reţelei 5G cu echipamente Ericsson.

Şi comandatul NATO din Europa a atenţionat statele care vor implementa 5G că vor avea restricţii privind schimbul de informaţii cu Alianţa dacă nu asigură corespunzător securitatea acestor servicii.

Atenţionările privind riscul de spionaj sunt astfel transmise într-un moment în care business-ul Telekom România, un operator telecom extrem de important, poate fi preluat de o companie din Rusia sau de un om de afaceri controversat cu puternice legături cu Rusia, într-un context în care relaţiile dintre România şi Federaţia Rusă sunt extrem de încordate.

Sursa : news.ro