Taierile lefurilor si pensiilor se duc pe dobanzi

Romania va plati in acest an dobanzi si comisioane in valoare de 7,8 miliarde de lei, circa 2 miliarde de euro, conform datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice. Asta inseamna ca 1,3%-1,4% din PIB se va duce pe dobanzi si comisioane. La acesti bani se adauga, desigur, si rata aferenta imprumutului, asa-numitul principal, care se ridica la 53,27 miliarde de lei, circa 13,32 miliarde de euro. Adica 6,6%-6,8% din PIB. Daca tragem linie si socotim, aflam ca peste 8% din PIB, adica circa 10 miliarde de euro, se vor duce in 2010 pe rate, dobanzi si comisioane.

Publicat: Luni, 07 Iunie 2010, 00:00 | Actualizat Miercuri, 04 Iulie 2012, 02:41

Daca nu aveam datorii, ce s-ar fi putut face cu acesti bani? Nu am fi avut nevoie sa taiem nici pensiile si nici salariile bugetarilor, avand in vedere ca Executivul va face economii de 2,5 miliarde de euro din taierea salariilor si pensiilor.

Estimarile arata ca Guvernul va reduce cu 5,39 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) cheltuielile cu personalul din sectorul bugetar, in al doilea semestru al anului, prin diminuarea cu 25% a salariilor incepand cu 1 iunie, conform unui document al Ministerului Finantelor.

Totodata, din taierea pensiilor, Guvernul mizeaza ca va aduna 5,2 miliarde de lei, circa 1,2 miliarde de euro. Asa ca acum vor suferi pensionarii si bugetarii cu salarii mici, pentru ca Executivul a evitat sa restructureze sistemul bugetar, sa taie pensiile de lux acordate prin legi speciale, sa stopeze jaful din institutiile publice.

La 31 martie, Romania a inregistrat o datorie publica de 165,08 miliarde de lei, circa 41,25 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 30,6% din PIB, fata de plafonul maxim de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Datoria nu este inca una foarte mare, insa este ingrijoratoare viteza cu care creste. Mai mult, banii imprumutati nu au ajuns in investitii, in autostrazi sau fabrici care sa produca ceva, ci in sustinerea aparatului bugetar umflat, birocratic si excesiv politizat.

Articolul continuă după reclamă

Mentinerea "pe datorie" a acestui aparat anchilozat nu mai poate dura, asa ca adevarata solutie este taierea raului din radacina, adica restructurarea aparatului guvernamental, si nu taierea salariilor celor care sunt cu adevarat utili: doctori, profesori, politisti, cadre medicale etc. Din cele 41,25 miliarde de euro, la cat se ridica datoria totala, datoria guvernamentala se ridica la 39 miliarde de euro (154,57 miliarde de lei). Cea mai mare parte a banilor provine din imprumuturi de stat (40,7%), din imprumuturi de la trezorerie (17,1%), din certificate de trezorerie (17,3%) si din titlurile de stat emise pe piata interna (16,6%).

Imprumuturile in eurobonduri reprezinta numai 8,3%. Potrivit datelor BNR, tara noastra are o datorie totala mult mai mare, care se ridica la peste 82 miliarde de euro. Diferenta pana la 41,25 de miliarde de euro este datorie privata, contractata de banci si firme fara a beneficia de garantia statului si, evident, fara a presa asupra bugetului.