Guvernul lui Sebastian Kurz şi al Verzilor, instalat la putere în Austria

Cancelarul, zece minştri din cadrul ÖVP şi patru miniştri ecologişti au depus jurământul la ora locală 11.00 (12.00, ora României), într-o ceremonie în faţa şefului statului Alexander Van der Bellen, un fost lider al Verzilor.

Presa nu este zgârcită în epitete - ”exotic”, ”improbabil” - în a cataloga coaliţia fără precedent între ÖVP (conservatori) şi Die Grünen (Verzi) - care intră pentru prima oară la guvernare.

”Este posibil să se protejeze climatul şi frontierele”, apreciază Sebastian Kurz, adeptul unei linii dure în domeniul imigraţiei. El redevine, la vârsta de 33 de ani, cel mai tânăr ales din lume şi îşi laudă deja noua alianţă drept un model pentru Europa.

Feminizat, întinerit şi înverzit, Cabinetul austriac este necesar să readucă stabilitatea după o criză politică răsunătoare în primăvară, care a condus la sfârşitul prematur al primului mandat al lui Kurz, după18 luni de alianţă cu FPÖ (naţionalişti), din decembrie 2017 în mai 2019.

Majoritatea miniştrilor au vârsta de 30 şi 40 de ani, iar femeile sunt majoritare - nouă la opt bărbaţi, inclusiv cancelarul.

Un ”super portofoliu” al Mediului este deţinut de o fostă activistă ecologistă. Verzii trimit o aleasă asumat lesbiană să gestioneze Cultura, iar o avocată de origine bosniacă, venită în Austria ca refugiată în copilărie, a fost desemnată la Justiţie.

CONCILIEREA ECONOMIEI CU ECOLOGIA

Pătat de controverse şi provocări ţintite ale extremei drepte, primul Guvern Kurz a zburat ţăndări în urma scandalului Ibizagate, care l-a obligat să demisioneze pe şeful FPÖ, filmat în timp ce propunea licitaţii publice unei pseudo-nepoate a unui oligarh rus.

Noii echipe îi revine să convingă că economia şi ecologia se împacă şi că liberalismul în societate al verzilor este compatibil cu discursul ferm al lui Sebastian Kurz în domeniile migraţiei, integrării şi islamului.

Verzii au criticat aspru politica primului mandat al lui Kurz împreună cu FPÖ.

După căderea coaliţiei de dreapta-extremă dreapta, alegerile legislative anticipate convocate în septembrie au fost câştigate devansat de ÖVP (37,5%), dar fără o majoritate absolută. FPÖ, care a piedut zece puncte procentuale, a preferat să rămână în opoziţie.

În loc să întindă mâna social-democraţilor, care s-au clasat pe poziţia a doua în alegeri, Kurz a purtat negocieri cu mişcarea ecologistă, care a obţinut cu zece puncte procentuale mai mult în alegeri, care s-au încheiat la 1 ianuarie cu un acord de coaliţie.

Susţinut de îngrijorări legate de încălzirea globală, noul Guvern austriac se vede făcând şcoală în Europa, mai ales în Germania, unde ecologiştii au vântul în pupa.

Social-democraţii apreciază că verzii au plătit prea scump concesiile alianţei lor şi că problemele sociale au fost uitate în programul de guvernare.

Extrema dreaptă, a treia forţă în Parlament, denunţă o ”derivă la stânga”, un ”experiment periculos”.

STABILITATE

Ecologiştii sunt mulţumiţi de faptul că acced la putere după trei decenii în opoziţie. La nivel regional, ei guvernează împreună cu ÖVP în mai multe regiuni.

Ei recunosc că au fost nevoiţi să accepte măsuri ”dureroase” de dreapta.

Coaliţia nu este un ”mariaj din dragoste” nici pentru Sebastian Kurz, declară analistul Johannes Huber pentru AFP. ”Aşa cum o spune chiar el cu fiecare ocazie, este vorba despre două partide foarte diferite”.

”În multe subiecte suntem mai apropiaţi de FPÖ" decât de ecologişti, a recunoscut cancelarul în weekend, ”foarte mulţumit de programul” coaliţiei precedente.

Însă Sebastian Kurz le-a promis stabilitate austriecilor, care au trecut prin două scrutine anticipate, în 2017 şi 2019.

Tânărul lider poate cu dificultate, consideră unii analişti, să-şi permită să provoace prematur alegeri anticipate, în cazul unui dezacord cu Verzii.

Sebastian Kurz îşi afişează aşadar ”optimismul”. Al doilea său Guvern ”este aici pe o perioadă de cinci ani”, adică o legislatură întreagă, afirmă el.

Sursa : news.ro