Macron la Varşovia şi Cracovia pentru a relansa relaţiile cu Polonia, după doi ani de ”răceală”

Urmărește A1 pe Discover

El se întâlneşte luni la Varşovia cu principalele autorităţi politice poloneze, preşedintele Andrzej Duda şi premierul Mateusz Morawiecki, dar şi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Elzbieta Witek în Dietă şi Tomasz Grodzki în Senat.

Cele două ţări întreţin relaţii tensionate după instalarea la putere în 2015 a Partidului Ordine şi Justiţie (PiS, conservator, naţionalist).

Macron critică Varşovia de când a fost ales, din cauza reformelor controversate ale justiţiei - însăsprite şi mai mult printr-o lege adoptată la 23 ianuarie şi menită, auză opoziţia, să-i pedepsească pe judecătorii recalcitranţi în aplicarea acestor reforme - şi o acuză de blocarea agendei neutralităţii carbonului în 2050.

În octombrie 2018, într-o vizită în Slovacia, Emmanuel Macron a trecut de la critici măsurate la furie împotriva liderilor Poloniei şi Ungariei, nişte ”minţi nebune” care, denunţă el, ”îşi mint poporul” prin poziţiile lor antieuropene.

El a sugerat, de asemenea, în mai multe rânduri, o condiţionare a ajutoarelor europene de respectarea statului de drept sau o participare la primirea refugiaţilor, ameninţări care au vizat Polonia şi Ungaria. Aceste două ţări, împreună cu Cehia şi Slovacia, fac parte din ”grupul de la Vişegrad” (V4) împotriva Europei Occidentale.

Emmanuel Macron a şocat o Polonie îngrijorată de ambiţiile vecinului său rus atunci când a declarat că NATO se află ”în stare de moarte cerebrală”, dar şi de eforturile francezului de a se apropia de Vladimir Putin.

”Să se ducă să manifesteze în Polonia”, tuna Macron în această toamnă, referindu-se la tineri activişti în lupta împotriva modificărilor climatice care l-au criticat, înfruriindu-se pe o ”Polonie care blochează totul”.

PRAGMATISM

Însă preşedintele francez este adeptul pragmatismului în domeniul politiciii externe, şi are principiul de a ”vorbi cu toţi” şi de a încheia alianţe bilaterale sector cu sector.

Polonia îşi consolidează greutatea în UE - odată cu plecarea Regtului Unit -, devenind a cincea ţară ca număr de locuitori şi a şasea ca PIB.

În vederea pregătirii acestei operaţiuni de seducţie, Palatul Elysée sublinia săptămâna trecută că ”în niciun mare subiect european nu putem avansa fără Polonia”.

”Vrem să consolidăm relaţia franco-poloneză. Există divergenţe, pe care trebuie să le punem pemasă, dar şi convergenţe în domenii ca politica industrială, Apărarea europeană, energia nucleară, taxarea companiilor digitale sau politica concurenţei”, subliniază preşedinţia franceză.

Pentru a-şi arăta bunăvoinţa, Palatul Elysée a repetat săptămâna aceasta că Franţa consideră legitim ca Varşovia să primească subvenţii mai importante ca alte state UE, cu scopul de a ajuta la o scădere a nivelului emisiilor de dioxid de carbon (CO2) în cazul în care intră în "Green Deal"-ul european.

În ceea ce priveşte politica migraţiei, Emmanuel Macron estimează din 2018 că ”principiul solidarităţii obligatorii pentru toţi” pe care-l apărăr în privinţa primirii refugiaţilor poate fi aranjat ”în mod flexibil, precum participarea la programe europene în loc de primirea refugiaţilor”, aminteşte Parisul.

Dar ameninţările la adresa justiţiei şi judecătorilor contestatari? ”Aceasta nu este o confruntare între Polonia şi Franţa. Ar fi greşit să facem din ea un subiect bilateral. Este un subiect colectiv european”, tună Parisul.

Comisia Europeană (CE) desfăşoară o procedură pe care Franţa o susţine ”fără ambiguitate”, iar ”preşedintele o va evoca”, dă asigurări Palatul Elysée.

Franţa şi Polonia sunt aliate în a cere menţinerea unor finanţări importante în Politica Agricolă Comună (PAC) în noul buget european aferent perioadei 2021-2027, a cărui negociere tocmai a început.

”După o perioadă de entuziasm şi de optimism faţă de politica europeană a lui Emmanuel Macron, a venit timpul realismului”, mai ales în contextul Brexitului şi unei anumite replieri a germaniei, rezumă politologul Alexander Smolar, ”de unde ideea unor înţelegeri mai puţin profunde, dar mai rapide”.

Parisul speră de asemenea să-şi promoveze industriaţii în domeniile Apărării şi nuclear.

În vederea reducerii emisiilor sale, Polonia, o ţară încă larg dependentă de cărbune, va avea nevoie de energia nucleară, apreciază Parisul.

Din delegaţia lui Macron fac parte Xavier Ursat, directorul EDF însărcinatcu proiecte nucleare, şi preşedintele Autorităţii Siguranţei Nucleare Bernard Doroszczuk.

În ceea ce priveşte armamentul, Polonia caută să-şi consolideze forţele armate, însă a preferat până acum material american.

Varşovia a semnat vineri cu Washingtonul un contract de achiziţionare a 32 de avioane de luptă de tip F-35 - în valoare de 4,6 miliarde de dolari (4,17 miliarde de euro).

Emmanuel Macron efectuează marţi o vizită la Cracovia, fosta capitală regală a Poloniei, şi ”se va adresa tineretului polonez” într-o cinferinţă cu studenţi de la Universitatea Jagellonne, în vederea ”lansării unui apel la un angajament european”.

Sursa : news.ro