Ministrii de finante europeni au estimat ca Grecia ar avea nevoie de inca 90 de miliarde de euro (pe langa cei 110 miliarde de euro contractati, in mai 2010, de la FMI si CE), pentru a-si acoperi deficitul bugetar in urmatorii trei ani. 30 de miliarde se presupune ca vor fi obtinuti din privatizari, ceea ce inseamna ca "gaura" ce trebuie acoperita este de 60 de miliarde de euro.
Chiar si aceasta estimare se bazeaza pe o stopare a contractiei economiei grecesti in 2012 - dupa ce, anul acesta se asuma o scadere a PIB de 3,8%. Or raportul noteaza ca, dupa un start bun, Guvernul elen a oprit in ultimele luni motoarele reformelor menite a echilibra balanta fiscala si macroeconomica.
Pe de alta parte, FMI nu va putea elibera o noua transa de imprumut Greciei (darmite sa agreeze contractarea unuia nou), fara a-si incalca statutul, care prevede ca banii nu pot fi acordati unui stat despre care nu se stie, cu certitudine, ca isi va respecta obligatiile de plata asumate in urmatoarele 12 luni. Or Grecia nu mai este in postura de a emite garantii financiare credibile, se arata in raport.
Aceasta inseamna ca tot greul se va lasa pe seama statelor UE. Guvernele europene par sa agreeze solutia unui nou imprumut, pentru a evita falimentul efectiv al Greciei. Intrarea statului elen in incapacitate de plati va atrage, spun unii analisti, colapsul monedei/zonei euro, provocand o noua criza globala a pietelor financiare.
Dar, guvernele trebuie sa treaca decizia de imprumut prin parlamentele tarilor respective, iar aici lucrurile sunt foarte complicate.
In Bundestag (Parlamentul Germaniei), de pilda, opozitia impotriva ajutorarii Greciei a fost puternica si cu ocazia votarii imprumutului din 2010. Iar fara Germania, este greu de crezut ca resursele necesare sustinerii Greciei vor putea fi adunate.
Sursa: Jurnalul National
Primul tren de mare viteza alimentat cu energie solara, pe ruta Paris - Amsterdam... Grecia vinde si companiile nationale de petrol si gaze...
