5 detalii neobișnuite despre Jocurile Olimpice despre care puțini au auzit. Ce competiții au fost interzise de-a lungul anilor

Jocurile Olimpice au o tradiția de mii de ani la nivel de concept și una de aproape 150 de ani de când au fost introduse Jocurile Olimpice moderne.

Deși au avut o pauză de aproape 14 secole, Jocurile Olimpice reprezintă cea mai importantă competiție sportivă globală, scrie Reader’s Digest.

Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina au loc în această perioadă, cu noi recorduri mondiale doborâte.

Cu această ocazie, au devenit virale mai multe detalii despre Jocurile Olimpice.

5 detalii neobișnuite despre Jocurile Olimpice despre care puțini au auzit

Deși Jocurile Olimpice moderne au o tradiție de aproape 150 de ani, puțin știu unele dintre cele mai interesante detalii legate de această competiție internațională.

Iată 5 detalii neobișnuite despre Jocurile Olimpice despre care puțini au auzit:

Fiecare ediție a Jocurilor Olimpice are un design unic al medaliilor

Medaliile fiecărei ediții simbolizează orașul și țara gazdă, iar designurile sunt, de obice, unice. La Jocurile Olimpice de la Tokyo, câștigătorii au primit medalii realizate din materiale reciclate, devenind cele mai ecologice din istoria Olimpiadei. Pentru Jocurile de la Paris 2024, în medalii au fost încorporate mici fragmente din fierul original al Turnului Eiffel.

Fiecare față a medaliilor de la Milano Cortina e împărțită în 2 jumătăți. Una reprezintă individul, iar cealaltă echipa care l-a adus la Jocurile Olimpice. Medaliile sunt și ușor înclinate, concepute pentru a reflecta lumina.

Înainte de începerea Jocurilor are loc o ștafetă a torței care durează luni întregi

Mulți știu că există o ștafetă olimpică, dar puțini știu exact cât timp e purtată. Ștafeta începe în Olympia, Grecia, un omagiu adus locului de origine al Jocurilor Olimpice antice. Grecia are și onoarea de a intra prima la Parada Națiunilor, în timp ce țara gazdă intră ultima. Acesta e unul dintre cele mai fundamentale și importante aspecte ale Jocurilor Olimpice.

Citește și: De ce își mușcă olimpicii medaliile. Tradiția e mai nouă decât cred mulți

Torța Milano Cortina a fost aprinsă în noiembrie, a ajuns la Roma pe 4 decembrie 2025 și și-a început turul oficial al țării 2 zile mai târziu. A străbătut Italia până pe 5 februarie 2026, când a ajuns la Milano, chiar la timp pentru ceremonia de deschidere din 6 februarie.

Deși ștafeta torței Milano Cortina a trecut prin toate marile orașe ale Italiei și a implicat peste 10.000 de purtători ai torței, nu se apropie de cea mai lungă ștafetă olimpică din istorie. Aceasta a avut loc la Jocurile de la Beijing 2008, pe o distanță de 136.794 de kilometri.

Jocurile Olimpice includeau și competiții artistice

Printre competițiile la care Jocurile Olimpice au renunțat de-a lungul anilor se numără înotul sincron solo (unde sincronizarea se făcea cu muzica, nu cu un partener), ciclismul tandem, trasul la frânghie, zborul cu balonul cu aer cald și o cursă de înot cu obstacole.

Între 1912 și 1948, Jocurile Olimpice au inclus și competiții artistice. Pictori, sculptori, arhitecți, scriitori și muzicieni concurau pentru medalii în domeniile lor.

Competițiile artistice au fost afectate de conflicte interne și cele dintre jurați. Uneori nici măcar nu se acordau medalii de aur. Artiștii au început să nu mai aibă încredere în legitimitatea concursului. Până în 1952, competițiile artistice au fost eliminate definitiv.

Medaliile „de aur” au fost create din aur pur doar de 3 ori

Medaliile au fost realizate din aur masiv la edițiile din 1904, 1908 și 1912, dar niciodată după aceea. De peste un secol, premiul e de fapt un aliaj compus în mare parte din argint. Prețul aurului a crescut odată cu izbucnirea Primului Război Mondial și nu a mai revenit la nivelurile anterioare. Organizatorii au fost obligați să adopte soluții mai eficiente financiar, precum placarea cu aur.

Citește și: Apariție-surpriză la JO de Iarnă 2026. Un câine s-a întrecut cu sportivele pe pârtia de schi. Ce au spus stăpânii lui Nazgul

Comitetul Olimpic Internațional impune însă ca medaliile de aur să fie realizate din cel puțin 92.5% argint și apoi placate cu aur.

7 sportivi au câștigat medalii atât la Jocurile Olimpice de vară, cât și la cele de iarnă

Cel mai recent exemplu din această categorie e Alexandra Burghardt, din Germania, care a câștigat o medalie de argint la bob la Jocurile de la Beijing 2022 și o medalie de bronz în ștafeta 4×100 metri la Jocurile de la Paris 2024.

Christa Luding-Rothenburger rămâne singura sportivă care a câștigat medalii atât la Jocurile de vară, cât și la cele de iarnă în același an. Performanță a fost realizată în 1988, la patinaj viteză și ciclism sprint. Sportivilor de astăzi le va fi greu să egaleze această realizare cât timp Jocurile de vară și cele de iarnă rămân decalate, așa cum sunt din 1994.