Apostol Arsache, unul dintre cei mai renumiți medici ai secolului al XIX-lea din București, a fost întâiul nostru prim-ministru interimar, vreme de 15 zile, după asasinarea lui Barbu Catargiu. La prima moțiunea de cenzură, cea din 1862, a renunțat la funcție și nu a mai vrut să audă de politică. ”Sunt scârbit, domnilor, scârbit!”, a spus el, retrăgându-se
Apostol Arsache (cunoscut în lumea grecească drept Apostolos Arsakis) se naște în anul Revoluției Franceze, 1789, în apropiere de Permet, Epir, cu ieșire la Marea Ionică, pe atunci un sătuc din Imperiul Otoman. E un loc încărcat de istorie, învecinat cu Grecia, cu Macedonia, cu Tesalia. De mic visează să ajungă doctor. În 1812 obține doctoratul în medicină la faimoasa Universitate ”Martin Luther” din Halle - Wittenberg. Pentru că familia sa e de origine aromână, lucrarea ”De piscium cerbero et medulla spinali”, formulată pe limba lui Neculce, este considerată cea dintâi lucrare de anatomie comparată din istoria noastră.
Se stabilește la București. Lucrează la spitalele Pantelimon și Colțea. Pe 5 aprilie 1824, domnitorul Grigore Ghica semnează reforma privind organizarea serviciului sanitar, numindu-se medicii ”comunali” din București: Silvestru Filitti, cel ce aducea vaccinul antivariolic în Țara Românească, dar susținea și cultivarea cartofului, Ștefan Episcopescu, spirit iluminist, întemeietor al literaturii de popularizare a Medicinei în Muntenia, și Apostol Arsache.
Înaintea de a fi politician, Apostol Arsache (1789 - 1869) a fost un renumit medic din București, deși nu era născut pe aceste meleaguri
Începe, ușor-ușor, să facă primii pași în politica românească aflată, și ea, la început de drum. Este consilier al domnilor munteni, iar Alexandru Ghica îl ”unge” secretar de stat. Pe la 1849, în timpul administrației rusești, îl găsim secretar particular al generalului Duhamel.
Arsache, om cult, susține cu tărie Unirea Principatelor Române, iar pe 24 ianuarie 1859 îi acordă votul său lui Alexandru Ioan Cuza. Barbu Catargiu este însărcinat să formeze întâiul guvern din postura de prim-ministru. Îl cooptează pe faimosul medic în echipa sa, Ministru de Interne. Trupa e frumoasă, cu oameni citiți: la Finanțe e Alexandru Moruzi, prinț ce provine dintr-o familie cu ștaif, la Culte e Barbu Bellu, cel care aducea primul automobil în București, baronul care dona terenul pe care se ridica binecunoscutul cimitir, la Răsboiu e Ioan Grigore Ghica, fiul ultimului principe al Moldovei, domnitorul Grigore al V-lea Ghica, și tatăl monseniorului Vladimir Ghika.
Apostol Arsache are o viziune proprie privind politica externă în acele vremuri tulburi: trimite misiuni diplomatice în marile capitale europene, se inspiră din programul cancelariilor țărilor din Occident. Dar vine asasinarea lui Barbu Catargiu (8/20 iunie 1862), rămasă, și azi, un mister. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl numește pe Arsache primul...prim-ministru interimar din istorie. Vor începe cele mai ”fierbinți” două săptămâni din viața sa.
Pentru că istoria își continuă cursul firesc. Legea Rurală, una modernă, se găsește pe masa de lucru. E aprobată, în Cameră, pe 11 iunie, cu 62 de voturi pentru și 35 împotrivă. Dar Cuza refuză să o promulge, spunând că va genera o răscoală din partea țăranilor. Prim-ministrul se chinuie cu greu să înțeleagă ce se petrece în firava noastră democrație. Apoi, pe 23 iunie, un grup de 26 de deputați, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, A. Panu ori N. Golescu prezintă o moțiune ce făcea bilanțul guvernării conservatoare a lui Barbu Catargiu. Se țipă, se zăresc pumni ce spintecă aerul. Kogălniceanu spune că fostul premier nu a dezbătut proiectele de legi anunțate în ”mesajul tronului”, nici măcar bugetul, se afirmă că nu se aplicase unificarea deplină în diversele sectoare de activitate. I se cere capul lui Arsache. Acesta vrea să ia cuvântul, dar nu i se dă. Încearcă să spună că a preluat frâiele de puțină vreme, că nu el a condus cabinetul, dar este și mai tare acuzat, pentru că făcuse parte din el. Drege glasul, suie la tribună și spune doar atât: ”Sunt scârbit, domnilor! Scârbit!” Apoi, a doua zi, depune mandatul Consiliului. ”Domnia” sa durase 15 zile!
Unul dintre sediile ”Arsakeio”, una dintre cele mai moderne instutuții de învățământ din Grecia zilelor noastre, fondată de Apostol Arsache, primul...prim-ministru interimar din istoria noastră
Din acel moment, nu mai vrea să audă, niciodată, de politică. Are 73 de ani, se retrage la moșia sa. Pentru că e un tip respectat, i se mai cere părerea în unele aspecte ce țin de guvernarea țării, mai ales după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, din februarie 1866. Nici nu vrea să mai audă. Petrece mult timp îl livezile de la Parapani (astăzi Vedea), în județul Giurgiu. Fiica sa, Olimpia Lahovary, începe să-i adune opera, încercând să i-o publice. Dar Arsache e prea bătrân. Nu uită de unde a plecat. Din contră, donează 600.000 de drahme pentru ca în Atena să apară instituția botezată ”Arsakeio”, acolo unde femeile să învețe carte. Saltă școli în orășelul natal. Guvernul grec îi acordă cetățenia.
Se stinge la București, în 1869. Carol I, viitorul rege, a ajuns, deja, de ceva vreme, pe pământ românesc...
Doi lupi au urmărit o căruță, ziua în amiaza mare. Imagini neobișnuite surprinse într-un sat din Harghita... Au pierdut porcul pe autostradă! Imaginile cu animalul, pe banda de urgență între Sibiu și Sebeș, au revoltat internetul...
