În vara anului 1945, bombele atomice au lovit orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki, eveniment ce a schimbat istoria.
În doar câteva secunde, exploziile s-au transformat în bile uriașe de foc care au schimbat complet peisajul, scrie Gizmodo.
Efectele au fost atât de profunde încât, la 80 de ani distanță, experții încă descoperă consecințe neașteptate ale acestor detonări.
Printre acestea se numără și descoperirea unei substanțe care a fost creată de explozii.
Atacul nuclear de la Hiroshima ar fi creat o substanță complet nouă
Un studiu publicat în revista Science Advances descrie descoperirea unui aliaj bogat în siliciu, necunoscut până acum. Acesta s-a format în timpul bombardamentului atomic de la Hiroshima.
Compusul cristalin e un aliaj multicomponent, adică un material alcătuit din 5 sau mai multe elemente metalice principale.
Citește și: Fenomenul fatal care a forțat Franța să închidă un reactor nuclear. Mulți oameni deja și-au pierdut viața
Primul autor al studiului, Luca Bindi, a coordonat și un proiect recent în urma căruia a fost descoperit un nou cristal format după testul nuclear Trinity. Acesta a fost desfășurat în cadrul Proiectului Manhattan. Potrivit cercetătorilor, aceste evenimente extreme au creat tipuri complet noi de compuși chimici, nu doar materiale deformate, ci structuri complexe cu o compoziție unică.
„Am descoperit un aliaj multicomponent bogat în siliciu, necunoscut până acum, în interiorul unei microsfere formate în timpul exploziei atomice de la Hiroshima,” a declarat Bindi, geolog la Universitatea din Florența.
El a adăugat că această descoperire, împreună cu cele realizate anterior în resturile testului Trinity, sugerează că mediile extreme, răcite extrem de rapid după formare, pot genera în mod sistematic structuri și compuși chimici neobișnuiți.
Atât bombardamentul de la Hiroshima, cât și testul Trinity au creat condiții extreme, aproape imposibil de recreat în prezent din motive practice și etice.
Totuși, aceste evenimente istorice au produs fenomene comparabile cu cele generate de impacturile unor meteoriți, coliziunile planetare sau fulgerele, explică autorii studiului.
Substanța poate fi creată doar în condiții extreme
În momentul exploziei de deasupra Hiroshimei, s-a format o minge de foc cu temperaturi care au depășit 7.000 de grade Celsius. Căldura uriașă a vaporizat clădiri, sol, metale, sticlă și apă, transformând totul într-un nor haotic de plasmă.
În urma exploziei s-au format și picături microscopice de metal topit, denumite de cercetători „hiroshimaites”. Acestea au fost purtate prin aer și s-au depus în întreaga zonă devastată.
După descoperirea unui cristal nou în resturile testului Trinity, cercetătorii s-au întrebat dacă și bombardamentul de la Hiroshima a produs materiale similare.
Pentru noul studiu, echipa a analizat 34 de particule de tip hiroshimaite folosind microscopie și analize chimice. Ulterior, cercetătorii au utilizat difracția cu raze X pentru a determina structura atomică a unor probe care măsurau doar aproximativ 10 micrometri. Adică erau puțin mai mari decât un globul roșu uman, care are în jur de 7.8 micrometri.
Într-una dintre aceste particule au descoperit un aliaj microscopic alcătuit din fier, nichel, siliciu și aluminiu, elemente provenite din clădirile vaporizate în urma exploziei nucleare.
Deși compoziția chimică e extrem de complexă, atomii sunt organizați într-o structură foarte ordonată.
Potrivit lui Luca Bindi, acest lucru demonstrează că exploziile nucleare pot crea aliaje cristaline complexe și perfect organizate, nu doar să topească sau să deformeze materialele existente.
Spre deosebire de testul Trinity, bomba de la Hiroshima a explodat la o altitudine mult mai mare, ceea ce a dus la formarea unor cristale diferite.
Cercetătorii spun că aceste structuri microscopice păstrează informații importante despre explozii, deși acestea au durat doar câteva secunde.
Astfel de compuși pot oferi indicii despre materialele folosite în dispozitivul nuclear, mediul în care a avut loc detonarea și condițiile termice și chimice existente în acel moment.
Mai mult, astfel de aliaje prezintă adesea proprietăți remarcabile, precum rezistență mecanică ridicată, stabilitate termică și rezistență la coroziune.
iPhone 18 ar putea fi lansat anul viitor. De ce ar amâna Apple dezvăluirea următorului smartphone... Semnele neobișnuite lăsate în urmă de o civilizație misterioasă au fost descoperite. Cum au rămas ascunse mii de ani...