Urmărește A1 pe DiscoverÎn noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, la puțină vreme de la scufundarea ”Titanicului”, nava ”Carpathia” primește mesajul ce anunța tragedia. Comandantul Arthur Rostron să ordin să se plece imediat într-acolo: oprește apa caldă și lumina pentru ca vasul să meargă cât mai repede, cheamă toți oamenii pe punte, organizează cabinele. Nu se va considera erou niciodată. ”Carpathia” va si scufundată în Primul Război Mondial. Rostron se va retrage în 1931 și va deceda în 1940
"Ce am făcut eu ca să fiu erou? Și dacă admitem că am fost, peste cine? Peste o navă plină de văduve și de copilași?” Arthur Rostron avea 43 de ani, comanda nava ”Carpathia”, când a primit, de pe ”Titanic”, mesajul că cea mai faimoasă navă din lume s-a scufundat și avea nevoie de ajutor. A fost primul ajuns la locul tragediei. N-a vorbit prea mult despre asta și, atunci când a făcut-o, nu s-a considerat un erou. Din contră.
Rostron, la bordul navei ”Carpathia”, în primăvara lui 1912
”Titanicul” rașchetează aisbergul pe 14 aprilie 1912, aproape de miezul nopții. Lansează SOS-ul. Thomas Harold Cottam e radiotelegrafist pe ”Carpathia”, o navă lansată la apă în 1901, comandată de căpitanul Rostron, un tip de 43 de ani, cu 27 petrecuți pe mare. Cottam se pregătește de culcare dar, pentru că cerul așa vrea, în timp ce se schimbă în pijamale, nu dă jos căștile de pe urechi, așa că primește mesajul de pe ”Titanic”: ”Veniți cu toții. Ne scufundăm!”. La 00.35, pe 15 aprilie, merge către cabina lui Rostron, care nu a apucat să se culce. Ambii calculează că se află cam la 107 km de locul tragediei. Printre lupii de mare, Arthur e poreclit ”scânteia electrică”, pentru că de fiecare dată dă cele mai bune ordine, ia cele mai corecte decizii și se mișcă incredibil. Așa e și acum!
Bărcile de salvare de pe ”Titanic” sunt urcate pe ”Carpathia”
Organizează o mașinărie de salvarea perfectă: toți fochiștii sunt chemați pentru a băga cărbuni; limitează consumul de energie, oprind apa caldă și luminile din cabine. Știe că nu poate risca: ”Titanicul” tocmai s-a scufundat pentru că a atins un bloc imens de gheață. Ori aceștia se găsesc din belșug în Atlantic. Ordonă toată viteza înainte, dar, în același timp, cere atenție sportită. Peste ani, se va calcula că nu avea cum să ajungă mai repede. E convins că-i va găsi pe toți în viață. Știe despre căpitanul Smith, îi cunoaște meritele, crede că acesta și-a salvat toți pasagerii. Se gândește cum va organiza cele trei caterogii, cele trei clase, pentru că eticheta se respecta, în acele timpuri, chiar și în cazul unei tragedii.
Imagine luată de pe submarinul ce a scufundat, în 1918, nava care, cu șase ani în urmă, ajungea prima la locul tragediei
După trei ore și jumătate de navigare, ”Carpathia” ajunge la locul tragediei. Nu vede, nu aude nimic. Apoi, o rachetă de semnalizare de culoare verde luminează cerul. În fix 10 minute din momentul în care Rostron și echipajul său sunt acolo, prima barcă, cea cu numărul ”2”, e urcată pe punte: primul om salvat e Elizabeth Walton Allen. Zărește un oficial, pe Boxhall. Rostron strigă la el: ”Câți morți sunt?” ”Sute și sute. Poate o mie. Poate mai mult!”, vine răspunsul, unul dintre cele mai dure din istorie. Se luminează de ziuă. Dacă n-ar fi fost tragedia, imaginea e superbă: zeci de aisberguri apar în primele raze ale soarelui. E clar! Dacă ”Titanicul” ar fi reușit să evite blocul de gheață respectiv, se ciocnea, oricum, de altele.
Dar nu e timp. Sunt 712 supraviețuitori ce trebuie urcați la bord. Emilio Pallas, un catalan, e gras, corpolent. Nu poate sui. I se lasă niște sfori, e tras de subsori. Unii sunt înghețați. Rostron organizează tot, în cele mai mici detalii. Pasagerii de la clasa a treia sunt duși în bibliotecă. El cedează propria cabină pentru Contesa de Rothes. ”California”, al doilea vas, apare în zonă, Rostron e sfătuit să plece. Refuză. Abia după ce primește asigurări că operațiunea de căutare va contina, ia cap compas, la 08.05, după patru ore.
Medalia Congresului american oferită lui Sir Arthur Rostron
Unde să-i ducă? Ar vrea în Azore. Apoi la Halifax, cel mai rapid port. Finalmente, decide să meargă la New York. Până acolo nu stă. Dialoghează cu fiecare pasager, le oferă consiliere, pentru că unii au nevoie. Telegrafiază toate detaliile. Presa deja întreabă ce s-a petrecut. Cei de la țărm vor să afle detalii despre supraviețuitori. Când ajunge în NY, 30.000 de oameni așteaptă deja, deși plouă.
”Carpathia” e botezată ”Nava văduvelor”. Continuă să navigheze. Șase ani mai târziu, pe finalul Primului Război Mondial, e torpilată și scufundată de către submarinul german U-55. E 17 iulie 1918, când vasul ce salvase 712 oameni de pe ”Titanic” coboară, și el, în adâncuri.
Rostron rămâne în funcție până în 1931. Decedează în 1940.
În 2000, o echipă specializată anunță că a identificat epava navei, la 120 de km de coastele irlandeze...
O familie a vrut să facă o poză de vacanță, dar lucrurile au devenit terifiante! Ce a apărut pe fundal... O femeie a cheltuit o avere ca să devină o păpușă Barbie! Cum arată acum...
