„Cea mai importantă descoperire arheologică din istorie” provine de pe vremea lui Iisus. Ce au găsit experții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Manuscrisele de la Marea Moartă au rescris istoria Bibliei și au conservat unele dintre cele mai vechi fragmente biblice din istorie.

Descoperite inițial în peșteri în 1947, manuscrisele fragile au dezvăluit texte biblice din perioada lui Iisus, scrie Daily Mail.

O parte din acele fragmente vor fi expuse publicului în curând, după ce au fost analizate cu atenție de experți.

Informațiile descoperite în ele pot rescrie istoria biblică așa cum o știm acum.

„Cea mai importantă descoperire arheologică din istorie” provine de pe vremea lui Iisus

Printre aceste fragmente se numără și manuscrisul rar după Isaia, ce a fost copiat de scribi în jurul secolului I d.Hr. E scris în ebraică veche pe piele și păstrează fragmente din mai multe capitole ale uneia dintre cele mai influente cărți profetice ale Bibliei.

Cartea lui Isaia e o lucrare profetică importantă, care avertizează asupra judecății împotriva națiunilor păcătoase. Dar oferă și promisiuni de restaurare și speranță pentru viitor. De asemenea, conține pasaje pe care creștinii le consideră avertismente despre venirea unui Mesia.

Colecția va prezenta și alte scrieri antice, inclusiv o relatare apocrifă despre nașterea lui Noe, fragmente din Cartea lui Tobit și bucăți din filacterii. Acestea sunt suluri purtate odinioară în timpul rugăciunii.

Bobby Duke, director în cadrul Muzeului din Washington, unde vor fi expuse fragmentele, a descris aceste suluri drept cea mai mare descoperire arheologică din toate timpurile.

„Înainte de descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă, cele mai vechi manuscrise ebraice pe care le aveam datau din jurul anului 1000 d.Hr.,” a declarat el. „Acestea datează din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. Ceea ce reduce cu aproximativ 1.000 de ani perioada de transmitere a manuscriselor.”

Citește și: Un manuscris creștin pierdut a fost reconstruit. Ce scria în paginile nemaivăzute de sute de ani

Descoperite inițial în peșterile de la Qumran, lângă Marea Moartă, sulurile includ aproximativ 1.000 de manuscrise antice, păstrate în mii de fragmente.

Ele au fost scrise pe pergament realizat din piele de animal, cunoscut sub numele de velin, dar și pe papirus și foi subțiri de metal.

Textele apar în 4 limbi, ebraică, aramaică, greacă și nabateeană, limba vechiului popor nabateean. Cu toate acestea, se știu foarte puține despre scribii care le-au redactat, deoarece aceștia nu și-au semnat lucrările.

Risa Levitt, directoarea executivă a Muzeului Țărilor Biblice din Israel, a explicat că scopul e de a ajuta vizitatorii să înțeleagă mai bine contextul în care au fost create aceste manuscrise.

„Vrem ca publicul să înțeleagă locul, geografia și contextul istoric, astfel încât, atunci când ajunge la suluri, să le poată înțelege mai bine,” a declarat Levitt.

Manuscrisele de la Marea Moartă au reprezentat o descoperire istorică

Înainte de descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă, cele mai vechi copii cunoscute ale Scripturii datau din jurul anului 1000 d.Hr.

„Manuscrisele de la Marea Moartă ne duc înapoi cu mai bine de un mileniu,” a spus Rollston.

Citește și: Giulgiul din Torino a fost supus unor teste ADN. De unde ar proveni artefactul religios, de fapt

Expoziția include și Apocriful Genezei (1QapGen), un manuscris care extinde povestea nașterii lui Noe cu detalii suplimentare care nu apar în scrierile tradiționale. Textul descrie îngrijorările legate de aspectul neobișnuit al lui Noe și temerile tatălui său, care punea la îndoială originea copilului.

De asemenea, sunt prezentate fragmente din Cartea lui Tobit. Acesta e un text evreiesc antic considerat parte din Apocrife, care spune o poveste despre credință, vindecare și îndrumare divină.

Dincolo de manuscrise, expoziția muzeului include și artefacte impresionante legate de Ierusalimul antic. Printre acestea se numără o piatră masivă de pavaj pe care vizitatorii pot păși, parte a Drumului Pelerinilor din secolul I, care ducea odinioară credincioșii de la Bazinul Siloamului la templu.