Experții au folosit instrumente cu raze X pentru a reconstrui harta astronomică, ce era considerată pierdută.
Harta a fost creată în urmă cu aproximativ 2.000 de ani și a fost ascunsă timp de secole într-un manuscris medieval, scrie Daily Mail.
Aceasta e cea mai veche hartă astronomică descoperită până acum, realizată în Grecia Antică.
În perioada medievală, harta a fost ascunsă sub un text religios.
Cea mai veche hartă astronomică din lume a fost descoperită
Se crede că aceasta hartă a fost creată de Hiparh, cel mai cunoscut astronom din Antichitate, ce a trăit aproximativ între 190 și 120 î.Hr., cu mult înainte de inventarea telescopului.
Acum 4 ani, în 2022, analiza unui text monastic din secolul al VI-lea a dezvăluit că acesta ar putea ascunde o hartă stelară antică sub textul vizibil.
În prezent, experți de la SLAC National Accelerator Laboratory din California folosesc raze X pentru a readuce la lumină harta ascunsă.
„Scopul e să recuperăm cât mai multe dintre aceste coordonate,” a declarat Victor Gysembergh, cercetătorul principal al experimentului. „Acest lucru ne va ajuta să răspundem la unele dintre cele mai mari întrebări despre nașterea științei. De ce au început oamenii să studieze știința acum peste 2.000 de ani? Cum au devenit atât de buni atât de repede? Coordonatele pe care le găsim sunt incredibil de precise pentru ceva realizat doar cu ochiul liber.”
Manuscrisul medieval e numit Codex Climaci Rescriptus. Experții cred că a fost recuperat inițial din Mânăstirea Sf. Caterina.
Deoarece pergamentul era foarte scump în Evul Mediu, materialul era adesea răzuit pentru a îndepărta cerneala și apoi refolosit. Experții cred că acest proces s-ar fi întâmplat și în acest caz.
Pentru a analiza atent pergamentul, cercetătorii au folosit raze X capabile să distingă între diferite substanțe chimice din material fără a-l deteriora.
În timp ce textul original conținea cerneală cu urme de calciu, textul scris ulterior folosea cerneală bogată în fier, ceea ce le-a permis cercetătorilor să separe vizual cele 2 straturi.
Echipa a identificat deja cuvântul pentru „Vărsător” și descrieri ale unor stele „strălucitoare” din acea constelație.
„În această nouă scanare pe care am început-o, rând după rând de text în greaca veche a început să apară din manuscrisul astronomic,” susține Gysembergh.
Cercetătorii spun că pot folosi aceste informații pentru a încerca să răspundă la întrebări despre cum au reușit astronomii antici să obțină rezultate atât de precise fără instrumente optice.
În prezent, 11 pagini sunt scanate la laboratorul SLAC. Manuscrisul complet are aproximativ 200 de pagini, însă restul paginilor sunt răspândite în diferite locuri din lume.
Cum arată harta astronomică pierdută acum
Într-un videoclip publicat pe canalul YouTube al laboratorului SLAC, cercetătorii prezintă manuscrisul.
„Acesta este Codex Climaci Rescriptus, un set de pagini antice care ascund un secret,” susțin experții în video. „Dar razele X pot dezvălui adevărul. O hartă stelară ștearsă demult se află sub text și nu a mai fost văzută de sute de ani, până acum.”
„Rând cu rând, textul în greacă veche al manuscrisului astronomic începe să iasă la lumină,” susține Gysembergh. „Oportunitatea de a reconstrui prima hartă a cerului nopții e o realizare extraordinară pentru știință.”
Pentru a asigura protecția maximă, paginile manuscrisului au fost plasate în rame special construite, depozitate în cutii cu umiditate controlată și transportate manual.
Lumina din sala de analiză e, de asemenea, controlată cu atenție pentru a preveni decolorarea suplimentară.
Hiparh a fost inspirat d filosofi presocratici, precum Aristarchus of Samos, Eratosthenes și Archimede, dar și din surse babiloniene și egiptene pentru teoriile sale despre cosmos. Se știe doar că s-a născut în Nicaea, în regiunea Bithynia (astăzi Turcia).
Toate scrierile sale, cu excepția uneia, s-au pierdut, fiind cunoscute doar din relatări secundare.
Cercetătorii cred că aceste coordonate ar fi putut include observații ale aproape tuturor stelelor vizibile pe cer. Deoarece telescoapele nu existau încă, experții cred că astronomul grec ar fi folosit un tub de observație, un instrument simplu care ar fi necesitat nenumărate ore de muncă.
O simplă poză cu mâna ta poate dezvălui o afecțiune genetică rară. Detaliile la care trebuie să fii atent...
