Cele mai narcisiste țări din lume. Ce poziție surprinzătoare ocupă România

Urmărește A1 pe Discover

Deși mulți cred că SUA reprezintă cea mai narcisistă țară din lume, un amplu studiu internațional despre narcisism arată că altcineva ocupă prima poziție.

Statele Unite s-au clasat abia pe locul 16 din 53 de țări analizate, scrie Daily Mail.

Au rămas astfel în afara primelor 5 state ai căror locuitori au obținut cele mai ridicate scoruri medii la narcisism.

România ocupă un loc surprinzător în acest top, alături de țări precum Coreea de Sud.

Cele mai narcisiste țări din lume

Germania a ocupat primul loc, cu cel mai ridicat nivel general de narcisism dintre toate țările incluse în cercetare.

Pe următoarele locuri s-au clasat Irak, China, Nepal și Coreea de Sud.

La polul opus, Serbia a înregistrat cel mai scăzut scor, urmată de Irlanda, Marea Britanie, Țările de Jos și Danemarca.

Cercetătorii au analizat răspunsurile a 45.800 de persoane pentru a determina cum diferă trăsăturile narcisiste în funcție de naționalitate, vârstă, gen și statutul social perceput.

În aproape toate culturile analizate, adulții tineri s-au dovedit mai narcisiști decât cei vârstnici, bărbații au obținut scoruri mai mari decât femeile, iar persoanele care se considerau de statut social ridicat au prezentat niveluri mai mari de narcisism decât cele care se plasau mai jos pe scara socială.

Cea mai surprinzătoare concluzie a fost însă că persoanele din culturile colectiviste au raportat un sentiment mai accentuat al propriei importanțe. Ceea ce contrazice ideea că narcisismul e cultivat în principal în societățile individualiste, precum cea americană.

Studiul, realizat de Universitatea de Stat din Michigan, a împărțit narcisismul grandios în 2 componente: admirația și rivalitatea.

Citește și: Cele mai inteligente țări din lume. Pe ce poziție se află România

Admirația narcisistă include tendința de a-ți amplifica propria imagine, de a căuta atenție și de a-i impresiona pe ceilalți.

Participanții au evaluat această trăsătură cu afirmații precum „Reușesc să fiu în centrul atenției datorită contribuțiilor mele remarcabile.”

Rivalitatea reprezintă latura mai ostilă și defensivă a narcisismului. E caracterizată prin agresivitate, competiție și dorința de a-i învinge sau submina pe ceilalți.

Una dintre afirmațiile folosite pentru evaluarea rivalității a fost „Îmi doresc ca rivalii mei să eșueze.”

Cercetătorii explică faptul că admirația poate avea efecte pozitive pe termen scurt, precum o stimă de sine mai ridicată, popularitate imediată și succes în relațiile romantice.

În schimb, rivalitatea e asociată cu efecte negative pe termen lung, inclusiv o stimă de sine fragilă, percepții nefavorabile din partea celorlalți și conflicte în relații. Aici ocupă România un loc surprinzător în top.

Ce loc ocupă România în top

Germania a obținut cel mai mare scor general la narcisism și a ocupat, de asemenea, primul loc la capitolul rivalitate, deși nu s-a aflat printre primele 5 țări în ceea ce privește admirația.

Coreea de Sud s-a clasat pe locul al 2-lea la rivalitate, urmată de Nepal, Irak și România.

Cele mai mici scoruri la rivalitate au fost înregistrate de Serbia, urmată de Mexic, Columbia, Austria și Africa de Sud.

În ceea ce privește admirația, Nigeria a ocupat primul loc la nivel mondial, înaintea Irakului, Chinei, Nepalului și Turciei. La polul opus s-au situat Norvegia, Danemarca, Irlanda, Rusia și Marea Britanie.

Citește și: Cele mai sigure țări din lume în cazul declanșării unui război mondial. Sunt zone foarte bune pentru refugiu

Cercetătorii au analizat date colectate în cadrul proiectului internațional International Collaboration on Social and Moral Psychology: COVID-19, inițiat inițial pentru studierea factorilor psihologici asociați pandemiei.

Au fost excluse țările cu mai puțin de 100 de participanți, precum și persoanele care nu au completat integral chestionarul privind narcisismul.

Astfel, analiza finală a inclus 45.800 de persoane din 53 de țări. Numărul participanților a variat de la 148 în Ecuador până la 2.133 în Australia.

Vârsta medie a participanților a fost de aproximativ 43 de ani, iar 52.1% dintre aceștia au fost femei.

Autorii explică faptul că persoanele mai narcisiste tind să creadă că merită privilegii speciale și sunt motivate să își demonstreze superioritatea față de ceilalți.

Această nevoie se poate transforma într-o urmărire rigidă a statutului social, prin obținerea unor poziții de conducere, a faimei sau a bogăției, deoarece percepția că sunt importante le consolidează valoarea de sine.