China a început testarea unor drone care pot provoca ploi în zonele afectate de secetă. Cum funcționează acestea

Urmărește A1 pe Discover

China a început testarea dronelor pentru stimularea ploilor în regiunile afectate de secetă, folosind tehnologia de „cloud seeding”. Iată cum funcționează această tehnologie inovatoare, ce rezultate se pot obține și care ce presupune tehnologia.

Testarea dronelor care pot provoca ploi

Cloud seeding este o tehnică de modificare a vremii care stimulează precipitațiile prin eliberarea în atmosferă a unor substanțe care favorizează formarea cristalelor de gheață în nori, ceea ce duce astfel la formarea și căderea de ploi sau zăpezi.

Specialiștii spun că substanțele folosite sunt, de regulă, iodură de argint sau dioxid de carbon solid, care ajută la crearea condițiilor optime pentru a aduna norii și forma precipitații.

Citește și: 6 cele mai mari probleme ale noului iPhone 16 de care se plâng cumpărători

În provincia Xinjiang, cercetătorii chinezi au utilizat drone de tip TB‑A. Acestea au fost inițial concepute pentru misiunile de recunoaștere și atac, având scopuri militare.

Cu toate acestea, dacă sunt echipate corespunzător, aceste drone performante pot avea mai multe întrebuințări. Dronele, prevăzute cu detectoare de particule și radar de vânt, sunt capabile să transporte până la 24 de încărcătoare cu iodură de argint și 200 de grenade fumigene.

Dronele pot zbura la altitudini de peste 5.500 m și au o autonomie mai lungă de 40 ore, ceea ce le face potrivite pentru misiunea de crearea a norilor de ploaie.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Un test din aprilie 2025 a arătat o creștere de peste 4% a precipitațiilor pe o suprafață de 8.000 km², generând astfel aproximativ 70.000 m³ de apă, acesta fiind echivalentul a 30 de piscine olimpice. Pentru a genera această cantitate de precipitații, a fost folosit doar 1 kg de iodură de argint care a fost distribuit în atmosferă cu ajutorul dronelor.

Zborurile dronelor folosite de chinezi au reglat temperatura norilor cu până la –10 °C și au contribuit la o dezvoltare verticală a precipitațiilor în interiorul norului.

Echipa de specialiști condusă de Li Bin de la Administrația Meteorologică Chineză (CMA) a publicat în aprilie 2025 datele obținute în urma testării dronelor.

Studiul a fost publicat într‑o revistă de specialitate, folosind estimări prin supercomputere, imagini din satelit și spectrometrie a picăturilor de apă din nori ca probe de confirmare că proiectul a funcționat.

Putere de detecție a norilor în timp real, autonomia extinsă, dirijarea dronelor în siguranță fără pilot, au dus și la costuri scăzute, în comparație cu ce cheltuieli s-ar fi făcut dacă se foloseau aeronave civile sau generatoare la sol.

Testele au vizat diferite zone din Xinjiang, Hami, Bayanbulak, Munții Kunlun pentru ploaie și zăpadă artificială la peste 4.200 m.

Specialiștii au desfășurat peste 23 de operațiuni de observație și stimulare a precipitațiilor, însumând astfel peste 46 de ore de zbor de la începutul anului 2024 și până în prezent.

Citește și: Aplicațiile din telefon cu ajutorul cărora ești spionat non-stop. Pe unele dintre ele le folosești chiar zilnic

În Gansu, drona Ganlin-1, un derivat al dronei Wing Loong II, a zburat mai bine de 14 ore la 5.000 km, testând sisteme de dezghețare a particulelor de gheață din nori și de direcționare a catalizatorilor.

Dozele mici de iodură de argint utilizate, de aproximativ 1 kg, sunt considerate sigure conform studiilor ecologice, iar acumulările sunt nesemnificative. Totuși, eficiența tehnologiei de cloud seeding este încă subiect de dezbateri pentru că unele cercetări din SUA semnalează creșteri modeste de particule de iodură în aer, de aproximativ 3–10 %, dar care nu au fost încă confirmate clar.

Experimentele chineze recente pot oferi date valoroase pentru evaluarea reală a tehnologiei și ajută la dezvoltarea și perfecționarea unor sisteme care să aibă același efect, dar poate cu folosirea unei cantități mai mici de iodură.

Această abordare ar putea deveni un model de urmat de către țările cu deficite de apă, însă succesul și popularizarea acestei practici depinde de continuarea cercetării, monitorizarea ecologică și reglementări clare asupra utilizării ingineriei climatice.

Citește și: Cum se folosește de fapt butonul de recirculare a aerului conditionat la mașină! Majoritatea șoferilor nu știu cum funcționează